Deși nu e în uzul pocăiților, această expresie exprimă foarte bine acel parametru fundamental al existenței bisericilor (locale) fără de care nu poate fi vorba de adunare (ekklesia), ci doar de adunături de umanoizi, ghetouri confesionale care au mai degrabă structura unor cluburi sau partide decît cea a unui organism eclesial.
1.
Prima coordonată spirituală a guvernării eclesiale constă în princiile divine care DOMINĂ orice formă de organizare bisericească. IDEILE lui Dumnezeu sînt prioritare, iar folosirea lor în jocuri politice ale umanoizilor din comunitățile creștine este un afront la adresa DUMNEZEIRII.
Capul Bisericii este Hristos și El dă Bisericii guvernanții ei, conform Efeseni 4:11-14, unde textul este în limba română sub forma unei fraze lungi, care lămurește motivele pentru care există guvernarea bisericească.
Să nu mai fim copii – iată o expresie pe care o poate înțelege oricine. Imaturitatea spirituală este cauza multor certuri și dezbinări care au consecințe la toatele nivelurile organismului eclesial.
Așadar, alegerea prin vot a guvernanților eclesiali rămîne una dintre cele mai grave probleme ale bisericilor postprotestante.
Accederea la poziții de guvernare eclesială prin manipulări ale unor figuri publice amînă dezvoltarea organismului eclesial.
2.
Guvernarea eclesială în bisericile postprotestante este diferită de cea a bisericilor tradiționale.
Evanghelicii și penticostalii nu au preoți sau cardinali, patriarh sau papă.
Mărturisirea de credință a baptiștilor din România precizează clar: „Nu recunoaștem grade ierarhice.”
Precizarea e clară, însă consecințele acestui tip de guvernare eclesială sînt foarte neclare.
Nu e rostul acestui mesaj să intru în detalii despre numeroasele situații conflictuale la care dă naștere guvernarea nonierarhică a postprotestanților.
Dar e vizibil că asocierea regională, națională și internațională a bisericilor evanghelicilor și penticostalilor din țara noastră induce o mentalitate greșită și o practică perversă în ceea ce privește guvernarea eclesială – președinții de comunitate (regională) sînt asimilați, în mentalitatea populară, cu episcopii / cardinalii, iar președinții (și vicepreședinții) la nivel național (și internațional) sînt priviți ca un fel de „patriarhi” cu cravată şi la costum, un fel de ipostaziere modernistă a „celor mai egali dintre egali”.
Preşedintele de comunitate sau de uniune este perceput în funcţie de REALIZĂRILE lui în perimetrul confesional, obținute nu de puține ori prin manipulări.
Astfel, perimetrul confesional ajunge să conteze, la diferite niveluri ale stratificării confesionale, mai mult decît ORGANISMUL ECLESIAL.
În Statul baptiștilor din România, guvernanţii eclesiali sînt menţionaţi prin sintagma „slujitori duhovniceşti”, care apare de de ori, fiind diferențiați de personalul administrativ.
Diaconii administrativi au răspunderea gospodăririi, conservării și evidențierii patrimoniului bisericii.
Din nou, nu e rostul acestui mesaj să intru în detalii despre subiectul administrației.
Rostul acestui messaj e să distingem între guvernanții eclesiali / slujitorii duhovnicești și personalul administrativ.
După cum se știe, din diverse motive, anumite sarcini administrative IMPORTANTE sînt încredințate slujitorilor duhovnicești (pastori, presbiteri), iar anumite sarcini duhovnicești IMPORTANTE sau mai puțin importante sînt încredințate personaluljui administrativ.
3.
Un principiu clar al guvernării eclesiale este că problemele care apar între cei din organismul eclesial ar trebui rezolvate ÎNĂUNTRU, în cadrul guvernării eclesiale, nu AFARĂ, la autoritățile statului.
Pavel exclamă: „Cum! Cînd vreunul din voi are vreo neînțelegere cu altul, îndrăznește el să se judece cu el la cei nelegiuiți și nu la sfinți? […] Nu este între voi nici măcar un singur om înţelept care să fie în stare să judece între frate şi frate?” (Romani 6:1-5)
Textul este forte interesant și foarte important pentru guvernarea eclesială.
După cum se poate lesne vedea, Pavel nu se referă neapărat la un comitet de conducere, el ar vrea să există una bucată de om înțelept care să JUDECE. (A nu judeca nu este un imperativ creștin, decît în alt sens.)
Autoritatea autentică a unui organism eclesial se reduce UNEORI la prezența unui creștin ÎNȚELEPT.
A fi înțelept nu este o cerință a Statutului Cultului Baptist, nici a Mărturisirii de credință.
Dar, cum se vede, e o condiție necesară pentru guvernarea eclesială.
Mai exact, autoritatea instituțională nu se confundă cu autoritatea DUHOVNICEASCĂ.
Pretenția aleșilor prin vot de a primi respect și ascultare nu poate fi o normă a guvernării eclesiale care să fie înaintea principiilor fundamentale de tip DUHOVNICESC – loialitatea față de adevăr, maturitate spirituală / înțelepciune, slujirea adunării (ekklesia, care nu se referă la betoane și orhidee, ci la relaţionările numite în fapte 2 părtăşia frăţească).
4.
Gîndirea TEOLOGICĂ este superioară oricăror tipuri de gîndire – științifică, sociologică, istorică, literară, artistică, managerială, sportivă, tehnologică, mediatică etc.
Pavel se referă la sfinții din adunare (ekklesia) ca fiind cei care vor judeca lumea și are pretenția să facă execiții de evaluare în cadrul organismului eclesial.
De fiecare dată cînd ne îndepărtăm de cadrul eclesial – și ajungem, de exemplu, în perimetrul confesional, care e important, dar nu atît de important, de obicei, ca cel eclesial, pentru rezolvarea problemelor duhovnicești (sau administrative) ale adunării -, ne îndepărtăm de principiile guvernării eclesiale și ne apropiem de zone în care politica bisericească subminează practica principiilor guvernării eclesiale.
În mod intenționat, nu am dat exemple din Biserica Providența sau din alte biserici, în acest mesaj, tocmai pentru a vă forța să gîndiți TEOLOGIC, cu concepte și urmărind o coerență logică, teologică și teleologică.
Pragmatismul actual al bisericilor postprotestante și activismul nonideatic, de tip agresiv-ideologic, practicat în multe adunări (ekklesia) transformate în biserici (loc, clădire, club, partid, program, comitet, ședințe, ordine de zi, procese verbale) ar trebui înlocuite cu fundamentele adunării precizate în Fapte 2: învățătura apostolilor, părtășia frățească, frîngerea pîinii, rugăciuni.
Alin Cristea, 50 de ani, Oradea
Creștin postprotestant, evanghelic moderat, metabaptist
Nepotul lui Gligor Cristea, unul dintre pionierii credinţei baptiste în România
Editorul blogului România Evanghelică (49.000 de postări) și al altor 100 de bloguri
Editorul revistei electronice România Evanghelică
Editorul revistei Oradea Evanghelică
Mogulul blogosferei evanghelice
Licențiat în teologie baptistă (Institutul Biblic Emanuel Oradea, 1999, cursuri la zi)
Licențiat în topografie minieră (Institutul de Mine Petroșani, 1993, cursuri la zi)
Președintele Asociației Thymos – 10 ediții ale Premiilor Thymos pentru bloguri evanghelice
“Evanghelicul român cu cea mai mare vizibilitate pe Internet” (Răsvan Cristian Stoica, 2011)
„Patriarhul blogurilor evanghelice” (Corneliu Constantineanu, 2014)
„A guru of media” (Sebastian Văduva, 2015)
„Arhivarul evanghelicilor romani” (Cătălin Dupu, 2015)
„Cel mai bun jurnalist creştin al momentului în România (Mihai Chiriguţ, 2006)
“Cel mai cu vechime jurnalist evanghelic în spațiul virtual” (Daniel Bulzan, 2007)
„Merită cu prisos titlul de Evangelical Media Champion (Mihai Ciucă, 2007)
„Prin intermediul internetului a trimis mii de mesaje informative creştinătăţii române din întreaga lume (Caius Obeada, 2007)
„Alin Cristea are un stil aparte de a spune lucrurile, șocant pentru mintea noastră de evanghelici, neevlavios de multe ori, dar este unul dintre puținii oameni care au imaginea de ansamblu asupra mediului evanghelic online…” (Laurențiu Balcan, 2014)
„Alin Cristea a stârnit (mereu) mai mult interes decât toți politicienii care au trecut (sau nu) prin UEO [Universitatea Emanuel Oradea]” (Marius Teodoru, 22 octombrie 2014)
„Alin imi plac la nebunie mesajele tale teologice ce proving din enciclopedia experientei tale, imi plac ca nu sunt biased, nu ai nici o influenta, you go sola Scriptura! Mi-ar place sa citesc o carte teologica marca Alin Cristea, teologie pura.” (Felix Macovei, 21 august 2017)
„Alinierea gandirii cu exprimarea verbala/in scris. Nu am intalnit pe nimeni care sa fie atat de deschis sa descrie ce gandeste (poate pentru ca ei considera ca e nepotrivit sau nu e relevant)…dar asta inseamna sinceritate si in parte, umblare in lumina. Noi…restul..ne fortam la o piosenie de suprafata (I’m still fighting with it)” (Darius Ile, 6 iulie 2017)
http://romaniaevanghelica.wordpress.com/alin-cristea
http://asociatiathymos.wordpress.com/referinte
Din seria SCRISORI DESCHISE
Scrisoare deschisă către Biserica Baptistă Emanuel din Oradea (01.06.2017)
Scrisoare deschisă către Consiliul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România – 30 mai 2017
Ionescu la Capitală – Scrisoare deschisă către Biserica Penticostală Betel din București (30.05.2017)
Ionescu în deplasare – Scrisoare deschisă către Biserica Penticostală Poarta Cerului din Timișoara (27.05.2017)
Despre Cristian Ionescu – Scrisoare deschisă către Biserica Baptistă Betel din Timișoara (24.05.2017)
Egoismul penticostalilor – Scrisoare deschisă către conducerea Cultului Penticostal din România (23.05.2017)
Scrisoare deschisă către Ben-Oni Ardelean și ceilalți parlamentari evanghelici prezenți duminică, 26 februarie 2017, la Biserica Penticostală „Sfânta Treime” din Bistriţa (27.02.2017)
Scrisoare de dispreț față de baptiștii și penticostalii orădeni (11.02.2017)
Scrisoare deschisă către Consiliul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România (07.07.2016)
Scrisoare deschisă către Biserica Baptistă Betel din Timișoara – 25 aprilie 2016
Scrisoare deschisă către Biserica Baptistă Betel din Timișoara (04.02.2016)
Scrisoare deschisă către Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România (29.04.2015)
Scrisoare deschisă către Biserica Baptistă Golgota din Arad (17.02.2015)
Scrisoare deschisă către conducerea Cultului Penticostal din România (13.11.2014)
Scrisoare deschisă către Federaţia Baptistă Europeană (24.09.2013)
Scrisoare deschisă către pastorul Petrică Vidu (17.03.2012)
Din seria PROTESTEZ au apărut 31 de postări:
1. PROTESTEZ (26.03.2017)
2. Minciuna pastorului Ștefan Iluțan (27.03.2017)
3. PROTESTEZ – Replică lui Ştefan Iluţan (27.03.2017)
4. PROTESTEZ – 1 aprilie 2017 (01.04.2017)
5. PROTESTEZ – Stop mersului la biserică (02.04.2017)
6. PROTESTEZ – 6. Discernămîntul (03.04.2017)
7. PROTESTEZ – 7. Comitetul (03.04.2017)
8. PROTESTEZ – 8. Avanpremieră (04.04.2017)
9. PROTESTEZ – 9. A fost ora 19.00 (04.04.2017)
10. PROTESTEZ – 10. Cazuri și necazuri cu baptiști orădeni în presă (05.04.2017)
11. PROTESTEZ – 11. Puterea cuvintelor sau puterea IDEILOR? (08.04.2017)
12. PROTESTEZ – 12. Adevărul. Introducere (09.04.2017)
13. PROTESTEZ – 13. Adevărul. Alin Cristea (10.04.2017)
14. PROTESTEZ – 14. Adevărul. Teofil Stanciu (11.04.2017)
15. PROTESTEZ – 15. Adevărul. Post-adevăr (12.04.2017)
16. PROTESTEZ – 16. Adevărul. Adevărul nu poate fi compromis (13.04.2017)
17. PROTESTEZ – 17. Joia Mare (14.04.2017)
18. PROTESTEZ – 18. Vinerea Mare. Ghetoizarea (14.04.2017)
19. PROTESTEZ – 19. Sîmbăta Mare. Glorioasa Tăcere (15.04.2017)
20. PROTESTEZ – 20. Învierea. Îngerii (16.04.2017)
21. PROTESTEZ – 21. Ziua Mondială a Libertății Presei (04.05.2017)
22. PROTESTEZ – 22. Cultura protestului (06.05.2017)
23. PROTESTEZ – 23. Vocile critice la adresa emanuelismului negruţian (19.05.2017)
24. PROTESTEZ – 24. La Clubul Baptist Providenţa nu e voie în pantaloni scurţi (25.06.2017)
25. PROTESTEZ – 25. Scurte, despre papagali (26.06.2017)
26. PROTESTEZ – 26. Betoane și orhidee (29.06.2017)
27. PROTESTEZ – 27. Betoane și orhidee (2). Și despre deprimanta întîlnire de joia (30.06.2017)
28. PROTESTEZ – 28. Betoane și orhidee (3). Și gardieni (02.07.2017)
29. PROTESTEZ – 29. Betoane și orhidee (4). Și gardieni. Dar onoare? (03.07.2017)
30. PROTESTEZ – 30. Scurte, despre papagali (2) (04.07.2017)
31. PROTESTEZ – 31. Prohibiția Providenței (07.07.2017)
32. PROTESTEZ – 32. Din nou gardieni, din nou recursul la ADEVĂR (04.09.2017)
33. PROTESTEZ – 33. Din nou gardieni, din nou recursul la ADEVĂR. Completări
34. PROTESTEZ – 34. Guvernarea eclesială (1). Principii
A republicat asta pe RoEvanghelica.
ApreciazăApreciază