Obiceiuri și tradiții din vremurile biblice – Howard F. Vos, Oradea: Casa Cărții, 2021, 668 p.
„Saducheii făceau parte din aristocraţia preoţească înstărită şi erau preocupaţi în primul rând de administrarea Tenmplului şi de ritual. Ei recunoşteau doar autoritatea legii scrise în textele Pentateuhului şi, în general, respingeau legea orală. În general, aderau la concepţii şi practici eleniste şi, în multe privinţe, refuzau punctul de vedere supranatural. Deși au fost mereu o minoritate în iudaism, în anumite perioade puterea lor politică a fost mare. Pentru că sfera lor de activitate era Templul, au dispărut după distrugerea acestuia, din anul 70 d.H.
Fariseii nu au respins Templul și privilegiile clasei preoțești. Însă, în calitate de garanți ai culturii naționale, se bucurau de un sprijin mai mare in partea maselor. Erau stricți în privința respectării Legii și acordau o mare atenție purității ritualice, postului, respectării sabatului. Preocupați și de legea scrisă, și de cea orală, ei acceptau caracterul canonic al întregului Testament și continuau să îmbunătățească și să adauge la interpretarea Scripturii. Astfel, erau mai degrabă progresiști în reinterpretarea constantă a Legii și căutau prozeliți pentru iudaism. Erau mai înclinați să impună îndatoriri decât să le acorde drepturi celor care-i urmau. Sfera lor de influență avea ca centru sinagoga. Încercau să se țină departe de influențele elenismului și îmbrățișau credința în supranatural.” (p. 383-384)
RoEvanghelica 