Domnilor pastori,
Protestez față de stilul folosit de pastorul Paul Negruț în predica din 11 iulie 2021 la amvonul Bisericii Baptiste Emanuel din Oradea.
Înregistrarea predicii se află pe contul YouTube al BB Emanuel (aproape 5.000 de vizualizări, nu sînt permise comentarii) sub denumirea:
11.07.2021 PM | P. Negruț „Ce dau Cezarului și ce dau lui Dumnezeu?” – Marcu 12:13-17
Din predica de 43 de minute, Ovidiu Petric (Patrick) a afișat în 18 iulie, pe contul său YouTube, un grupaj de 10 minute sub denumirea:
Pastorul Paul NEGRUT despre SODOMIZAREA Americii, a Europei, a Romaniei prin CONDUCATORII lor
Scrisoarea mea deschisă se referă la aceste 10 minute.
În a 8-a zi de la afișare, duminică, 26 iulie 2021, postarea a trecut de 46.000 de vizualizări, devenind cea mai vizualizată postare din cele aproape 130 de postări de pe contul YouTube al lui Ovidiu Petric.
În a 9-a zi, postarea se apropie de 49.000 de vizualizări, avînd peste 400 de comentarii.
Contul YouTube al BB Emanuel conține peste 800 de înregistrări, doar 7 avînd peste 10.000 de vizualizări, cea mai vizualizată postare ajungînd la peste 13.000 vizualizări (în peste 2 ani).
Contul YouTube al BB Emanuel are peste 7.000 de abonați (subscribers), contul YouTube al lui Ovidiu Petric are peste 2.000. (Contul lui Andrei Croitoru – Apologia reformata – are peste 21.000)
Anul pandemiei – 2020 – a clarificat o chestiune: cît de importantă e comunicarea in spațiul virtual. Adică ceea e Paul Negruț, în mod repetat, a evitat și a criticat.
Paul Negruț, la fel ca mulți pastori baptiști, nu cunoaște regulile de poziționare în spațiul virtual.
Încă din 2017, Teofil Stanciu, cel mai bun eseist dintre eseiștii evanghelici (blogosfera evanghelică conține peste 1.000 de bloguri în lb. română) a afirmat clar că „UEO și BBEO și-au câștigat o nedorită reputație de locuri în care este apreciată obediența și în care se practică manipularea”.
Relaţia deficientă a mahărilor confesionali cu spaţiul virtual este una din cauzele pentru care evanghelicii români se află în cel mai prost moment in istoria lor postdecembristă.
Nu există o revistă a evanghelicilor români, în care să se dezbată chestiuni FOARTE IMPORTANTE, precum Mișcarea Străjerilor sau consecințele pandemiei în spațiul religios.
Deși toți cei 4 președinți ai Uniunii BCB din România au avut mandate duble, nu a fost inițiat procesul de redactare a unei Mărturisiri de credință pentru secolul 21.
În acest context (confuz), pastorul Paul Negruț apare ca o figură publică care ar susține ‘valorile creştine’.
Sodomizarea (şi orice alt subiect de natură sexuală) nu este un subiect primordial. Nici familia. Marele subiect TEOLOGIC al secolului al XXI este ANTROPOLOGIA. Şi Negrut ştie asta. Dar serveşte publicului, ca de atîtea ori, subiecte spectaculare. Nici Biserica nu este un concept teologic de prim rang, ci Împărăţia lui Dumnezeu (după cum propovăduiau Isus şi Ioan Botezatorul).
Dacă Negruţ ar vorbi împotriva corupţiei (CARE UCIDE!) măcar pe jumătate cît se ambalează aici… România ar arăta altfel, nu? Ghetoul pocăiesc ar arăta altfel… „Închinarea totală şi ascultarea absolută.” – aşa să fie, începînd cu pastorii! Să se ridice împotriva CORUPŢIEI care nenoroceşte ţara de zeci de ani! De sute de ani!
Pastorul Paul Ngruţ afirmă că „de zeci de ani creștinii se uită la televizor la lucruri care sînt o scîrbă înaintea lui Dumnezeu.”
Omul ăsta a rămas în urmă, cu mai bine de 25 de ani!
Pe Internet oamenii găsesc tot ce vor, inclusiv sodomizări și alte „lucruri care sînt o scîrbă înaintea lui Dumnezeu”. Demonizarea televizorului e un clișeu din secolul trecut.
Și minciuna, manipularea, corupția nu sînt… lucruri care sînt o scîrbă înaintea lui Dumnezeu? Pe vremea lui Anania și Safira nu exista… televizor. Numai Dumnezeu avea televizor. În culori!
Păcatul nu este „în dormitor pe ecran”, ci ÎN NOI!
Da, se leagă Paul Negruţ şi de Internet.
Cînd păcatul este prezentat în mod reducționist – fie că e vorba de chestiunea avortului, sau de chestiuni de ordin sexual, din care sodomizarea captează interesul ascultătorilor (să fi scăpat evanghelicii de subiectul purtării baticului?) – e semn rău pentru ghetoul pocăiesc, care e dominat de devoţionalism superficial, populist, antiintelectualist şi nonteologic.
Tonul ridicat al predicatorului nu poate înlocui inconsistenţa ideatică de ordin TEOLOGIC.
Consider că e o problemă URGENTĂ confruntarea pastorului Paul Negruţ.
Oradea, 26 iulie 2021
Alin Cristea, 54 de ani, Oradea
Nepotul lui Gligor Cristea, unul dintre pionierii credinţei baptiste în România
Editorul blogului RoEvanghelica (50.000 de postări în aproape 5 ani), care continuă blogul România Evanghelică (49.000 de postări în circa 8n ani) și al altor 100 de bloguri
Mogulul blogosferei evanghelice
Licențiat în teologie baptistă (Institutul Biblic Emanuel Oradea, 1999, cursuri la zi)
Licențiat în topografie minieră (Institutul de Mine Petroșani, 1993, cursuri la zi)
Președintele Asociației Thymos – 10 ediții ale Premiilor Thymos pentru bloguri evanghelice
“Evanghelicul român cu cea mai mare vizibilitate pe Internet” (Răsvan Cristian Stoica, 2011)
„Patriarhul blogurilor evanghelice” (Corneliu Constantineanu, 2014)
„A guru of media” (Sebastian Văduva, 2015)
„Arhivarul evanghelicilor romani” (Cătălin Dupu, 2015)
„Cel mai bun jurnalist creştin al momentului în România (Mihai Chiriguţ, 2006)
“Cel mai cu vechime jurnalist evanghelic în spațiul virtual” (Daniel Bulzan, 2007)
„Merită cu prisos titlul de Evangelical Media Champion (Mihai Ciucă, 2007)
„Alin Cristea a fost primul, cred, care a început să sancţioneze gunoiul acoperit sub preş.” (Mihai Ciucă, 01.01.2011)
„Prin intermediul internetului a trimis mii de mesaje informative creştinătăţii române din întreaga lume (Caius Obeada, 2007)
„Alin Cristea are un stil aparte de a spune lucrurile, șocant pentru mintea noastră de evanghelici, neevlavios de multe ori, dar este unul dintre puținii oameni care au imaginea de ansamblu asupra mediului evanghelic online…” (Laurențiu Balcan, 2014)
„Alin Cristea a stârnit (mereu) mai mult interes decât toți politicienii care au trecut (sau nu) prin UEO [Universitatea Emanuel Oradea]” (Marius Teodoru, 22 octombrie 2014)