în fața Ta eu am valoare
și mă întreb de ce oare
uit că la înviere voi fi soare
Tu mă înveți și cum se moare
cum adevărul stă-n picioare
pe cruce sau în închisoare
mă-ndopi cu aer și culoare
cu vis și strună și onoare
nu-s buruiană ci o floare
mă porți la trainice izvoare
cu viață să mă înfășoare
spre veacurile viitoare
îmi pui și pîine pe covoare
cînd răul mă induce în eroare
ești Inginerul meu pentru motoare
cînd ceasurile-s curgătoare
Tu faci din timp o sărbătoare
odihna sfîntă să pogoare
Tu dai și miere și ogoare
în lumea asta trecătoare
în fața Ta eu am valoare
A republicat asta pe RomaniaEv.
ApreciazăApreciază