– Poate deveni democratic un stat fara sa-i fie infuzate IDEILE din afara?
– Decadenta PNL-ului din 2012 incoace e cu totul uimitoare.
– Biserica ar trebui sa fie cel mai important vector al Imparatiei lui Dumnezeu.
– Teofil Stanciu are teologie, dar nu teleologie.
– In toamna anului 1990, cind m-am predat in lagar linga Viena, aveam 23 de ani.
Tot cu chitara dupa mine… 🙂
Trimisa din Petrosani, ceva mai tirziu, prin cineva.
Hora, marca Reghin.
In anul urmator, cind nu am gasit de cumparat intr-o zi masina second-hand, am dat de un anunt – un student iranian avea de vinzare o chitara. Buna, japoneza, costa cit 10 ore de munca. O am si acum.
Dupa citeva saptamini in lagar, a avut loc o actiune a politiei, din cite am aflat intimplator mai tirziu aveau de gind sa trimita un avion cu romani inapoi in tara.
Dupa 8 zile in inchisoare, ne-au dat drumul. In strada.
M-am dus la o familie de baptisti.
Doua saptamini mi-a platit chiria Caritasul catolic undeva.
Eram 9 romani in 2 camere.
Si mai primeam prieteni cite o noapte, doua. Recordul a fost de 21 (sau 22) intr-o noapte.
Am muncit cu ziua.
Am supravietuit.
Dar ce greu mi-a fost…
Scriu aceste rinduri acum, gindindu-ma la afganii care acum cauta un lagar, un sanctuar care sa-i adaposteasca.
Intrucit in ultimii zeci de ani am lucrat cu multa informatie, reflexul meu sa fiu concis, sintetic.
Dar in spatele cuvintelor noastre de pe Facebook exista dureroase povesti adevarate. Despre noi!
Ne redescoperim cu fiecare poveste (dureroasa).
Ne refacem dimensiunile identitare, dar cu atitea naratiuni dureroase in suflet, tot mai multe de la an la an.
Nimic nu e mai batrin in noi decit sufletul.