Cine (nu) a fost Florin Negruț

Florin Negruț a fost… Florian Negruț. 🙂

Captură: facebook.com/iulialigiam/videos/10211913489088257

Florin Negruț a fost cunoscut drept fratele lui Paul Negruț.

Ca și fratele său, Florin Negruț a fost mumă pentru unii și ciumă pentru alții.

Nimic anormal ca la moartea unei asemenea figuri publice (în mediul confesional baptist românesc) să fie exprimate cuvinte de apreciere.

Dar e anormal ca la moartea unei figuri publice de genul ăsta să fie exprimate DOAR cuvinte de apreciere.

Iată ce mesaje au apărut imediat după ce s-a aflat de moartea lui Florin Negruț:

Dejeu Gheorghe (Facebook):

S-a stins un OM. Un mare caracter. Modest. Sincer. Onest.
Mi-ar fi plăcut sa fiu ca el.
Avea o voce care te liniștea. Si un umor fin, decent.
M-a cucerit când urmam Școala Prorocilor.
E drept ca nu am fost prea apropiați. Totuși ma doare despărțirea.

Am răspuns:

Un mincinos, un om care a manipulat, unul dintre cei care au pervertit mostenirea oradeana, asa l-am cunoscut eu.

Dar om bun, desigur, ca mai toti romanii…

Scrisoare deschisă – Opriți minciunile și calomniile!

Retragerea ordinarii unui pastor a avut loc pe vremea… marelui caracter.

Minciuna pastorului Doru Hnatiuc

Marcel Filip (Facebook):

A fost lângă noi la evenimente importante . Logodna și căsătoria.
Ne amintim cu drag de domnia sa și așa o sa-i păstram amintirea !
La revedere in vesnicie pastor Florin Negrut !

Și a postat fotografia de la nuntă, unde apare și Florin Negruț.

Oameni precum Marcel Filip (Căminul Felix) sau Daniel Burtic (RVE Oradea), prin natura serviciului lor, TREBUIE să întrețină relații multe, ample, amiabile cu diferiți actori ai scenei publice din mediul confesional evanghelic românesc (și nu numai).

Alin Cristea, dimpotrivă, cultivă o singură relație, cea cu adevărul. Pe linia tradiției lui Isus, Ioan Botezătorul, Martin Luther, Richard Wurmbrand și MULȚI alții, care au pus adevărul mai presus de prietenii, rudenii, interese.

Marius Cruceru (blog):

Astăzi i-am spus La revedere învățătorului meu spiritual, păstorului meu sufletesc, fostului coleg de slujire pastorală, Florian Negruțiu! Unul dintre cei mai blînzi și buni oameni pe care i-am necăjit. […]

N-am avut încă putere să îmi fac datoria de a scrie despre unul dintre cei mai frumoși oameni pe care i-am cunoscut!

Acum mai mulţi ani, i-am propus lui Marius Cruceru să preiau un eseu din cartea sa „Întoarcerea din Oglindă” în revista electronică Confesionala. A refuzat, dar, de curiozitate, m-a întrebat de care eseu ar fi fost vorba.

De „Excelenţa voastră, ucenicul meu! Despre ucenicie, Luca 1:1-4”, i-am răspuns, la aceeași întîlnire a noastră (l-am vizitat cu ocazia aceasta, din cîte îmi aduc aminte).

Acest eseu are următoarea dedicație:

Colegului meu de slujire,
pastor Florin Negruț,
care „semnifică”
cele ce se de-scriu mai jos

La moartea lui Florin Negruț (pe care Marius Cruceru știa că îl cheamă oficial Florian Negruțiu, cum îl numește în postarea sa din 5 iunie 2018), Marius Cruceru ar fi putut să evoce acest eseu.

Iată, bunăoară, un fragment din finalul eseului:

„Textul acesta m-a făcut să tac mai mult pe internet, să fac post de emailuri, să îmi schimb formulele de introducere şi încheiere chiar şi la cele mai scurte emailuri. Textul acesta m-a făcut să arunc ce-a mai rămas din cărțile de vizită pe care existau prefixe în fața numelui care nu se potriveau acestui fel de gîndire respectuos, în sensul originar al cuvîntului. A privi pe cineva respectuos ar putea însemna să ne uităm cu atenție la cel din fața noastră, cu purtare de grijă, cu accentul pe relația personală, nu pe relaia instituțională, cu acea considerație care vine din privirea retrospectivă a ceea ce am fost noi cîndva și cu perspectiva asupra a ceea ce ucenicul va deveni odată.”

Cartea lui Marius Cruceru a fost publicată în 2006. De atunci, Marius Cruceu a mai făcut o droaie de gafe și bădărănii, inclusiv a condus pe internet campania de denigrare a lui Iosif Țon din 2010-2011 – cu prelungiri pînă în 2015 (cel puțin), cînd l-a numit „individ absolut toxic”.

Cele două momente importante din secolul XX pentru România și pentru evanghelicii români, Unirea și Revoluția, au produs două figuri importante pentru baptiști: Constantin Adorian și Iosif Țon.

Marius Cruceru, mercenar al sistemului emanuelist negruțian, nu poate șterge, din condei, FAPTELE din istorie și semnificația lor pentru memoria colectivă.

În mod similar, Marius Cruceru nu poate impune, în memoria colectivă, DOAR o imagine pozitivă a lui Florin Negruț sau a oricărei alte figuri publice din sistemul emanuelist negruțian (și DOAR o imagine negativă a lui Iosif Țon, „individ absolut toxic”, cică).

Nu contest caracteristile pozitive ale lui Florin Negruț (cred că l-am invidiat pe Marius Cruceru pentru relația sa cu Florin Negruț, dacă îmi aduc bine aminte, pe la sfîrșitul anilor ’90 a fost singura dată cînd am auzit vocea lui Marius Cruceru tremurînd vorbind de faptul că Florin Negruț l-a făcut să se simtă boier), dar acestea sînt puse în umbră de caracteristicile negative ale lui Florin Negruț.

Acest articol nu vorbește de persoana privată Florin Negruț, ci de persoana PUBLICĂ Florin Negruț.

Prezint mai jos 3 cazuri în care a fost implicat Florin Negruț, dar impresia mea e că sînt mai multe. Aceste 3 cazuri sînt însă suficiente pentru discreditarea oricărei persoane publice.

1. Cazul Iulian Necea (2010)

În Scrisoare deschisă – Opriți minciunile și calomniile!, Iulian Necea, care a fost cadru didactic la Liceul Teologic Baptist Emanuel, îl acuză de minciuni și bîrfă pe Florin Negruț:

„Ura viscerală a domnului pastor Florian Negruțiu nu s-a vindecat și domnia sa a continuat cu minciuni, calomnii și manipulări. De fapt domnului pastor nu-i sunt străine aceste metode. Trebuie amintite câteva situații prea bine cunoscute în contextul orădean:

1. Acum aproximativ 10 ani mi-a comunicat personal și a făcut public decizia pe care a luat-o înaintea Domnului de a nu mai vorbi de rău pe nici un pastor, coleg sau membru din biserică, domnia sa fiind rob unui astfel de obicei ce a rănit mulți oameni. Trebuie să recunosc faptul că am văzut în acele momente o pocăință sinceră și am apreciat decizia pastorului școlii. Însă …

2. În anul 2003, a câștigat primul mandat de președinte al Comunității Baptiste din Oradea folosind în mod conștient și deliberat afirmații mincinoase și calomnioase prin care a manipulat electorii.

3. A folosit și în alte ocazii minciuni și calomnii și, cu toate că a fost confruntat cu argumente solide, nu s-a pocăit, nici nu și-a schimbat atitudinea. Din contră, a devenit mai încrâncenat.”

Trist, dar adevărat.

2. Cazul Lucian Ciupe (2011)

Doru Hnatiuc a anunțat la Biserica Baptistă Emanuel din Oradea că Lucian Ciupe, pastorul Bisericii Baptiste Providenţa din Oradeaa era carismatic şi şi-a dat demisia (în 21 noiembrie 2011). Cu ocazia demisiei sale, Lucian Ciupe a scris 4 documente, către Biserica Providența și către Comunitatea Baptistă din Oradea, sperînd că va limita dezinformările cu privire la demisia sa și convingerile sale. Lucian Ciupe a precizat: „Nu este adevărat că accept, susțin și promovez devierile teologice și excesele practicilor carismatice la care se face aluzie când mi se atașează această etichetă.”

Alin Cristea a prezentat chestiunea pe blogul România Evanghelică în articolul Minciuna pastorului Doru Hnatiuc, fiind una dintre cele mai citite 10 postări dintre cele 49.000 de postări și 300 de pagini de pe blogul România Evanghelică.

Retragerea ordinării lui Lucian Ciupe a avut loc în condiții suspecte, în mod pripit, la sfîrșitul unei ședințe a pastorilor bihoreni convocată nu pentru această chestiune. Florin Negruț, la sfîrșitul celui de-al doilea mandat ca președinte al Comunității Baptiste din Oradea, este cel care a manipulat în acest sens întrunirea, ÎN LIPSA împricinatului!!!

Iată și un comentariu unbaptist pe blogul lui Petru Lascău

„Nu va doresc sa ajungeti sa vedeti cum rezolva Paul si Florin Negrut problemele conform Matei 18.15-20. Ce naiva puteti fi. Baietii astia au sters din Biblia lor acest text. Te executa fara sa stea de vorba cu tine. Cum l-au executat zilele acestea pe fostul pastor al Bisericii Providenta Oradea. Unii tocmai plecau, omul nici macar nu era acolo sa aiba posibilitatea sa se apere…si acesti indivizi pe care dvs ii ridicati in slavi …l-au executat matematic…ridicandu-i ordinarea fara ca omul sa fi fost pus sub disciplina bisericii ( asa cum cere statutul).”

Trist, dar adevărat.

3. Cazul Alin Cristea (2006)

Într-un document din 16 ianuarie 2006,semnat de pastorii Florin Negruț (președintele Comunității BCB Oradea), Teodor Vereş, Ioan Popovici, s-a menționat faptul că eu aș fi fost audiat de o comisie de o „Comisiei pastorale şi de disciplină”.

Menţionarea faptului că aş fi fost audiat de vreo comisie este o MINCIUNĂ.

Îi învinovăţesc de această minciună pe pastorii Florin Negruţ, Teodor Vereş, Ioan Popovici – cei care au semnat scrisoarea din partea Comunităţii către Comitetul Bisericii Providenţa – şi pe pastorul Gheorghe Pădure, care a semnat a doua scrisoare. Toți patru au participat la întîlnirea din 11 ianuarie (aşadar, înainte de Adunarea Generală din 15 ianuarie 2006).

Această întîlnire mi-a fost solicitată de către Gheorghe Pădure la telefon (într-un mod absolut dezagreabil) fără să mi se comunice că mă voi întîlni cu vreo comisie. Întîlnirea respectivă a fost solicitată pentru a fi verificaţi de către Comunitate (?!?) candidaţii pentru Comitetul Bisericii Providenţa. Eu nefiind în localitate în ziua stabilită, mi s-a cerut o întîlnire separată. Aşadar, singura dată cînd am avut o întîlnire cu reprezentanţi ai Comunităţii baptiste din Oradea nu avea de a face cu vreo evaluare disciplinară a mea.

Mi s-a spus că au pregătite 13 întrebări, pe care le vor pune tuturor candidaţilor pentru Comitetul Bisericii Providenţa. Aşadar, nu a fost vorba de vreo evaluare specială a mea, cum reseie din documente. Nu mi s-au pus cele 13 întrebări.

Alte precizări din 2007 se găsesc în articolul:

Excludere Alin Cristea 2006 și PRECIZĂRI 2007

Avînd în vedere că nu Biserica Providența m-a exclus (ci un mic grup de oameni care mai rămăsese în comitet) și că decizia, comunicată prin poștă, are la bază o MINCIUNĂ, nu am recunoscut niciodată așa-zisa excludere a mea. Am susținut și susțin în continuare că SÎNT membru fondator al Bisericii Providența.

Art. 115 (2) precizează că personalul Cultului Creştin Baptist este obligat să respecte prevederile normelor interne ale cultului şi Mărturisirea de credinţă baptistă.

Florin Negruţ şi ceilalţi (de la Comunitate și din conducerea Bisericii Providența) nu au respectat prevederile statutare, ale Mărturisirii de credință și, bineînțeles, preceptele biblice conform cărora MINCIUNA e păcat.

Trist, dar adevărat.

Toate cele 3 cazuri au două caracteristici în comun: 1). au la bază minciunile pastorilor din sistemul emanuelist negruțian și 2). au fost folosite de Florin Negruț pentru a manipula în modul cel mai grețos.

În 24 martie 2017, Teofil Stanciu, cel mai bun eseist dintre bloggerii evanghelici (peste 1.000 de bloguri în lb. română) scria:

„UEO și BBEO și-au câștigat o nedorită reputație de locuri în care este apreciată obediența și în care se practică manipularea.”

UEO – Universitatea Emanuel Oradea
BBEO – Biserica Baptistă Emanuel Oradea

Teofil Stanciu nu afirma nimic nou, ci concluziona decisiv, înscriindu-se într-un lung șir de voci publice care, de-a lungul anilor, au criticat sistemul emanuelist negruțian: Dănuț Mănăstireanu, Alexandru Nădăban, Iulian Necea, Claudiu Dobra, Ciprian Sturz și, mai ales, Alin Cristea.

Cine a fost Florin Negruț?

Mai întîi cine NU a fost: Florin Negruț nu a fost un om onest. Florin Negruț nu a fost un om care să fi avut competență pentru poziția pe care a deținut-o: președintele Comunității BCB Oradea. Florin Negruț nu a avut abilități (pastorale) de mediere, ci a amplificat conflictele, manipulînd și folosind MINCIUNI.

Pentru Marius Cruceru și alți mercenari ai sistemului emanuelist negruțian, o fi fost blînd și bun Florin Negruț, dar în alte cazuri a dat dovadă de asprime (nelegitimă) și răutate.

Marius Cruceru și-a făcut „datoria de a scrie despre unul dintre cei mai frumoși oameni pe care i-am cunoscut”.

Iată, şi Alin Cristea şi-a făcut datoria de a scrie despre unul dintre cei mai URÎȚI oameni (la suflet) pe care i-am cunoscut.

Cine a fost persoana publică Florin Negruț?

Unul dintre stîlpii sistemului emanuelist negruțian, un sistem corupt și antireformist, ale cărui consecințe nefaste le resimțim de mulți ani.

Dacă Paul Negruț, păpușarul-șef emanuelist, e un foarte cunoscut pastor și lider baptist, căruia i se iartă, în cadrul politicilor confesiunii, mult prea multe căcaturi, fratele lui, Florin Negruț, a fost contrafortul pe care s-a sprijinit citadela sistemului emanuelist negruțian.

Dispariția de pe această planetă a lui Florin Negruț este, astfel, prima mare lovitură pe care o primește sistemul emanuelist negruțian.

Acest sistem, care nu este caracteristic spiritului baptist – baptiștii autentici au luptat întotdeauna pentru libertatea de conștiință și pentru libertatea de exprimare -, rămîne în istoria baptiștilor postdecembriști ca fiind, dacă nu cel mai mare blestem al acestei lungi perioade de tranziție, cel puțin unul dintre relele pe care Dumnezeu le-a îngăduit peste baptiștii români.

Voivodatul fraților Negruț o să își cîștige într-o zi libertatea, dar vor exista două moduri în care baptiștii orădeni și bihoreni vor întîmpina democrația baptistă în regiune: unii cu capul sus, căci au rămas loiali adevărului, chiar dacă au avut de suferit din pricina aceasta, iar alții cu capul plecat, rușinați de faptele lor prin care au susținut un sistem religios corupt și antireformist.

Dincolo de ce cine a fost Florin Negruț (un soț fidel, un tată iubitor, un om blînd cu cei ai lui), contează cine NU a fost Florin Negruț – nu a fost un baptist autentic, cum nici fratele lui nu este un baptist autentic.

În aceste vremuri dominate de impostură și simulacru, de manipulare și aroganță (confesională), e de folos să nu ratăm astfel de momente pentru a ne înnoi angajamentul față de adevăr, dreptate și noblețe confesională.

Adică exact ceea ce le-a lipsit fraților Negruț.

Unul s-a dus. Într-o zi se va duce și celălalt. Apoi ceilalți din sistemul emanuelist negruțian, unul cîte unul.

Istoria nu-i va ierta.

Poate chiar se va găsi cineva să scrie o carte: Istoria ratării spirituale a fraților Negruț.

Sau mai rău: Istoria ratării spirituale a baptiștilor orădeni.

Dacă nu învățăm din greșelile istoriei, le vom repeta.