Din istoria blogosferei evanghelice – 27 august

2009 – Silviu Tatu: Certitudinile Eclesiastului

„În introducerea la cartea lui Paul Negruţ – Suveranitatea lui Dumnezeu şi sensul vieţii sub soare: O abordare homiletică a cărţilor Eclesiastul şi Iona, Cruceru constată că din cauza stilului narativ-oral, fără o exprimare complexă din punct de vedere sintactic, „volumul de faţă este mai greu de încadrat ca un comentariu biblic tradiţional” (p. 8). Mai degrabă sunt alte lucruri a căror absenţă nu califică această lucrare drept un comentariu. Bunăoară selectivitatea de care dă dovadă autorul în alegerea textelor pe care le comentează homiletic. Eliminarea fără vreo justificare a textelor din Eclesiastul 5:8 până la 10:20, adică mai bine de cinci capitole din cartea biblică, nu dă bine nici cu înalta concepţie despre Canonul biblic a autorului şi nici cu tehnica exegetică, oricare ar fi aceea, despre care Cruceru afirmă că a generat rezultatele conţinute de această lucrare. Capitolul 7 din Eclesiastul este frecvent citat la priveghiuri şi înmormântări şi cu siguranţă ar fi meritat mai multă atenţie.”

2013 – Rubn Bucoiu: În coaja semnului de întrebare (3)

in-coaja-semnului-de-intrebare-180

În coaja semnului de întrebare – Ruben Bucoiu, Editura Cetate Deva, Deva, 2013, 191 p.

între duminici

curios Doamne cum
de-a lungul săptămânii nu te vedem
duminica de cele mai multe ori
nu te înţelegem
inexistenta ta existenţă
cărţile o numesc doar posibilă,
sau cel puţin imposibil de negat.

imensitatea erorilor din lume
te fac urât
şi rău, chiar odios…
și totuşi copiii îţi cântă laudele
bolnavii plâng şi-şi pun speranţele
în rugăciunile pe care ţi le înalţă
șoaptele lor, nebăgate în seamă de nimeni
întipărite pe feţele pernelor
sub expresia cernelei din lacrimi
îţi mişcă inima

le eşti muză celor ce pun vorbe în cântec,
duşman celor ce nu au pe cine da vina
agonie copilului filozof din mine
căile tale sunt prea simple
nu se potrivesc stilului meu complicat
nebuniile tale ne fac să râdem
cu harta în faţă ne laşi să rătăcim
pentru ca obosiţi să ne căutăm
în odihna popasului tău
dintre duminici…

2015 – Iosif Țon: Esența noastră

„La începutul secolului al XX-lea, datorită invaziei teologiei liberale germane în Statele Unite ale Americii, s-a simțit nevoia unei definiri clare a credințelor pe care trebuie să le apărăm cu orice preț. Acestea au fost numite credințe fundamentale. De aici şi denumirea de fundamentalism, iar cei ce apărau aceste credințe au căpătat numele de fundamentaliști. Mai târziu, cuvintele fundamentalism şi fundamentaliști au căpătat conotații nedorite şi de aceea nu ne mai putem sluji de ele.”

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s