
Cristos și cultura – H. Richard Niebuhr, Oradea: Casa Cărții, 2021, 278 p.
„Pentru Tolstoi nu există ideea de guvern bun. […]
Argumentele unor creştini precum Pavel care susţin că statul deţine o funcţie provizorie de limitare a răului nu prezintă interes pentru Tolstoi, căci el privește statul ca fiind pricipalul adversar al vieții. Împotriva relelor acestuia nu există altă apărare decât refuzul total al oricărei relații și strădania non-violentă de a-i converti pe toți oamenii la un creștinism pașnic, anarhic.
Chiar dacă bisericile se declară creștine, sunt la fel de îndepărtate de creștinismul lui Isus. Tolstoi le consideră organizații focalizate pe ele însele care își proclamă propria infaibilitate; slugi ale statului, apărătoare ale unui regim bazat pe violență și privilegii, pe inegalitate și proprietate; ascund și falsifică Evanghelia.” (p. 121)