Israel – 50 de chestiuni (11-15)

11. „Eliezer Ben Yehuda și-a imaginat o lume în care poporul evreu vorbea din nou ebraică. Dar a îndrăznit oare să viseze la milioane de vorbitori, la scriitori de limbă ebraică considerați unii dintre cei mai mari romancieri și poeți ai lumii? Și-a imaginat librării israeliene cu mii de volume scrise într-o limbă care acum un secol și jumătate nu era vorbită aproape de nimeni?

Nu întâmplător, în Declarația de Independență a Israelului este menționată renașterea limbii ebraice. Pentru că reînnoirea acesteo limbi străvechi a devenit o metaforă a reînnoirii bogăției vieții evreiești și a poporului evreu în statul evreu într-un mod nemaiîntâlnit în lume.” (p. 350)

Daniel Gordis, Israel: o scurtă istorie a unei națiuni renăscute, 2019

12. Biblia ebraică este scrisă în limba clasică ebraică din perioada exilului babilonian în secolul al VI-lea î. Hr. De aceea evreii au numit ebraica în decursul veacurilor „limbă sacră”.

După căderea Ierusalimului în anul 70 și începutul diasporei evreiești, ebraica a devenit o limbă literară, folosită în rugăciune și studiul Bibliei. A fost reînviată în secolele al XIX-lea și al XX-lea, pentru a înlocui dialectele iudeo-arabe, iudeo-arameice, iudeo-buhare, limba ladino și limba idiș ca limbă națională a evreilor. Începând cu anul 1921 limba ebraică a devenit limbă oficială în Palestina, aflată la acea dată sub mandat britanic, iar odată cu proclamarea statului independent Israel, la 14 mai 1948, ea a devenit limba oficială a acestuia.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_ebraic%C4%83

13. Eliezer Ben Iehuda – „Opera lui de căpetenie este un Thesaurus al limbii ebraice care include, pe lângă vocabularul biblic, și termeni din ebraica mișnică și medievală. Dar Ben Iehuda a dat dovadă și de un puternic spirit creator în direcția adaptării ebraicii la viața modernă. […]

Ben Iehuda a însemnat pentru ebraică ceea ce Herzl a fost pentru pământul lui Israel.” (p. 105)

Dicționar enciclopedic de iudaism, 2001

14. Theodor Herzl – „Talentul lui de a-și fermeca interlocutorii cu viziunile Sionului i-a adus mulți adepți, în ciuda opoziției unor rabini și a credincioșilor lor. Pentru a arăt lumii cât de serios era subiectul discutat la fiecare congres anual al sioniștilor, Herzl a insistat ca la acesta să fie obligatorie ținuta. După ce conducătorii turci au refuzat să dea Palestiei statutul de regiune evreiască autonomă, Herzl a început să atragă atenția autorităților britanice. În 1903, Marea Britanie i-a oferit dreptul de a înființa un stat evreiesc în Uganda. Herzl era dispus să accepte Africa drept locul noii patrii, dar a întâlnit o opoziție violentă la congresul sionist.” (p. 41)

100 cei mai influenți evrei din toate timpurile, 2006

15. Pînă în anul 2012, în totalitate, 855 de persoane au fost laureați ai Premiului Nobel din care aproximativ 173 evrei și alți 20 descendenți din evrei.

Deși formează mai puțin de 0,2% din populația lumii, 26% dintre laureații Premiului Nobel pentru Fizică, 27% dintre laureații pentru fiziologie sau medicină și 37% dintre laureații pentru economie sînt evrei.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Evrei

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Israel – 50 de chestiuni (11-15)

  1. Alin Cristea zice:

    A republicat asta pe RomaniaEv.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s