Pălăvrăgeala palavragiilor (2)

3.

MUNTELE şi MUZICA sînt imperii unde, atunci cînd ajungi, reușești mai mult decît credeai că poți… Chiar ca și sclav… (scriam în 2014)

Este evident că palavragiii – pastori sau nu – nu fac față discuției imperiale despre muzică (în închinare). 

Ghetoul pocăiesc a ajuns în 2021 într-un punct (de încremenire în proiect), deși niciodată nu au fost atîtea instituții, atîtea proiecte muzicale, atîtea instrumente în ghetoul pocăiesc. Nici atîtea libertăți de exprimare, atît în spațiul public real, cît și în cel virtual.

Lista clipurilor despre muzica în adunare s-a lungit în ultimele zile. Oricum trebuia să centralizăm lista:

5 martie 2021 – Cristian Barbosu: De ce ne închinăm cum ne închinăm în Harvest? (12.000 vizualizări)

12 martie 2021 – Andrei Croitoru: Muzica Harvest afirmată de Cristian Barbosu, în fața Scripturi (35.000)

20 martie 2021 – Vasilică Croitor: Închinarea biblică și stilurile muzicale. Răspuns pentru Andrei Croitoru (13.000)

20 martie 2021 – Andrei Croitoru: Vasilică Croitor, răspuns sau defăimare? Analiza mea a muzicii Harvest (19.000)

23 martie 2021 – Doru Pope: Muzica din adunare – Episodul (9.000)

24 martie 2021 – Marius Cruceru: În fond…

27 martie 2021 – Cristian Barbosu: Închinarea creștină Ep.1 – Baza biblică (9.000)

31 martie 2021 – Cristian Barbosu: Închinarea creștină Ep.2 – Forma și linia melodică (2.000)

31 martie 2021 – Doru Pope: Muzica din adunare – Episodul 2 (2.000)

După cum se poate lesne observa, există mai multe preferințe (cel puțin deocamdată) ale înregistrările cu Andrei Croitoru (peste 50.000 de vizualizări) decît ale înregistrărilor cu Cristian Barbosu (peste 20.000 de vizualizări) și ale lui Doru Pope și Vasilică Croitor.

Ar putea fi mai multe explicații:

a). Stilul polemic agresiv (chiar bădăran), prin care și-a fidelizat un număr important de vizitatori (mai mult sau mai puțin nemulțumiți de starea actuală a ghetoului pocăiesc).

b). Numărul mare de videoclipuri – peste 1.300.

c). Abordarea, de-a lungul anilor, a unor subiecte interesante, chiar fascinante. (Așa a făcut și Pătrățosu.) Dar nu neapărat foarte pregătit.

d). Pastorii care au abordat chestiunea muzicii în adunare se mișcă mai puțin abil printre fumigenele lui Andrei Croitoru.

4.

Ne aflăm, așadar, în fața următoarei situații: Andrei Croitoru, a cărui dinamică ne exasperează, față în față cu pastori a căror dinamică nu e adecvată cerințelor deceniului al treilea din secolul XXI.

Să fie clar, numele menționate chiar sînt prezente în spațiul public, chiar au ceva de spus, chiar au intrat în secolul XXI, spre deosebire de alți pastori care nici măcar nu se ostenesc să comunice în spațiul virtual.

Dar, în cazul nostru, Andrei Croitoru face figură de contestatar în fața celor precum Cristian Barbosu.

De ce tocmai de Harvest s-a apucat să scrie Andrei Croitoru, cînd există multe alte exemple flagrante în bisericile cu manifestări carismatice, asta e o întrebare legimită, pe care oricine și-o poate pune.

Finalmente, nu Andrei Croitoru e figura centrală în chestiunea muzicii în adunare. Nici în alte chestiuni. Ceea ce contează nu este ce zice Andrei Croitoru, ci cum reacționează pastorii la astfel de situații.

Ar fi trebuit să fie pregătiți pentru astfel de discuții cu mulți ani în urmă, cel puțin de pe vremea Pătrățosului, predecesor al ‘croielii’ actuale…

Nu despre muzica în adunare e vorba, în cele din urmă, ci de TOATE ascpectele din adunare.

Ce facem, polemizăm public în legătură cu stilurile de muzică?

Cum rămîne cu nonstilurile de arhitectură a bisericilor? Pătrățosu a ridicat cîndva și această problemă.

Ce va face Andrei Croitoru, o să-și bage iar capul în Biblie căutînd principii ‘biblice’ pentru arhitectura bisericilor?

Publicitate