“Astăzi Biserica Catolică învață ceea ce s-a accentuat din nou în Consiliul de la Trent: pentru teologii catolici, a “îndreptăți” înseamnă a face neprihănit și sfânt; așadar, îndreptățirea și sfințirea sunt considerate a fi același proces. Pentru catolici, credința în Cristos este începutul mântuirii și temelia îndreptățirii. Apoi catolicul zidește pe ea fapte bune, pentru că omul trebui să merite harul lui Dumnezeu de îndreptățire și mântuire veșnică. Catolicii cred că, atunci când fac fapte bune, neprihănirea le este insuflată, păcatul este eradicat și sufletul merită raiul.
Protestanții nu văd îndreptățirea în acest fel. A fi îndreptățit nu înseamnă că trebuie să fii făcut neprihănit și sfânt, ci, mai degrabă, tu ești declarat deja neprihănit și…
Vezi articolul original 116 cuvinte mai mult