Despre tinerii evanghelici – perspectivă (nu prea) subiectivă (1)

a). În 1995 am început a doua studenție, la Emanuel Oradea, unde am avut ocazia să cunosc MULȚI tineri evaghelici, de la înălțimea vîrstei, educației și statutului meu.

b). În secolul XXI, interesul pentru (sub)cultura evanghelicilor români – dar și pentru circulația infomației – m-a determinat să cunosc tot mai multe biserici evanghelice din Oradea, care este primul motor al evanghelicilor români (din țară și din străinătate) și, implicit, tot mai mulți tineri evanghelici.

c). Prezența pe Internet – de peste 15 ani, în regim de voluntariat, cu activitate susținută, inclusiv de monitorizare a mediului confesional evanghelic românesc – mi-a oferit o perspectivă amplă pe care puțini o au, după cum scria tînărul pastor penticostal Laurențiu Bacan: „Alin Cristea are un stil aparte de a spune lucrurile, șocant pentru mintea noastră de evanghelici, neevlavios de multe ori, dar este unul dintre puținii oameni care au imaginea de ansamblu asupra mediului evanghelic online…” (3 martie 2014)

d). Beneficiez de o sursă eficientă de observații și precizări pertinente – cărți scrise de / despre evanghelici români, dar și reviste pre- și postdecembriste.

 

1. Prima chestiune care caracterizează tinerii evanghelici din perioada postdecembristă are de a face cu un fel de cosmopolitism. În bisericile (din Oradea și) din marile orașe (din vestul țării) întîlnim tineri din mediul rural și tineri din mediul urban, tineri cu studii superioare și tineri cu studii medii, tineri cu familie restrînsă și tineri cu familie lărgită, tineri care cîntă la pian și vioară și tineri care cîntă la acordeon și mandolină.

Dacă înainte de ’89 astfel de grupuri pestriţe erau destul de integrate în bisericile evanghelice (care nu aveau posibilități de dezvoltare), perioada de 30 de ani de libertate a dus la cele mai (ne)așteptate diviziuni și clivaje social-confesionale.

Probabil cel mai cunoscut exemplu de segregare generațională este BBSO – Biserica Baptistă Speranța din Oradea.

‘Puii’ emanueliştilor, tinerii din BBSO au dezvoltat o serie de practici – care pot fi recunoscute cu ușurintă – care îi deosebesc de generația părinților lor.

Înaintea lor (și după ei), Cireșarii lui Pustan (Beiuș) au construit o rețea virtuală mult mai amplă – aproape 180.000 de urmăritori pe Facebook, față de 32.000 BBSO sau 42.000 Misiunea Renovatio).

BB Emanuel Oradea, o biserică îmbătrînită fizic și spiritual, are pe Facebook 10.000 de urmăritori.

 

2. Închinarea prin muzică reprezintă clivajul de-a lungul căruia are loc deplasarea noilor generații. Dar acest clivaj i-a dus în sus sau în jos?

Cîntecelele, rugăciunelele, predicuțele sînt exemple evidente ale devoționalismului superficial, populist, antiintelectualist și nonteologic din ghetoul pocăiesc.

În același timp, dimensiunea tinerească oferă bisericilor ‘progresiste’ șansa creativității, dar şi neşansa activismului.

Există un numitor comun între Cireșarii și BBSO, ba chiar și Providența Oradea: Răzvan Rește.

Crescut la Providența în buna tradiție Jubilate (și a predicilor consistente ale lui Emil Bartoș), Răzvan Rește a ‘vagabondat’ cu Cireşarii pe la căminele culturale din ţară şi, de ani buni, se ‘prostituează’ muzical (oare și teologic?) la BBSO.

Evanghelicii români se află în cea mai proastă perioadă din istoria lui postrdecembristă.

Una dintre dovezile clare este lipsa unei reviste a evanghelicilor români în care să se dezbată subiecte de interes general.

Articolele celor mai buni bloggeri evanghelici – Alin Cristea și Teofil Stanciu (ambii din Providența Oradea) – și ale unora precum Dănuț Mănăstireanu, Dănuț Jemna (ambii reconvertiți în biserici protestante tradiţionale, din afara mediului postprotestant), buni cunoscători ai macrofenomenelor din ghetoul pocăiesc, suplinesc oarecum dezbaterea publică.

Penuria de articole de analiză a macrofenomenelor evanghelicilor români reprezintă o ‘comorbiditate’ pentru cei care au contractat ‘coroavirusul progresist’, adică acea deficienţă majoră de respiraţie SPIRITUALĂ a bisericilor în care se manifestă dictatura tinerismului: Gîndirea TEOLOGICĂ şi TELEOLOGICĂ este detronată de gîndire logică şi ideologică, pragmatismul fiind etica ‘progresiştilor’.

 

3. Vremurile în care trăim au dat naştere la forme deformate de autoritate în mediile confesionale ale pocăiţilor.

Influenţa evidentă a oamenilor de afaceri – nu de puține ori sub 40 de ani – a marginalizat autoritatea duhovnicească generată de practicarea virtuților creștine.

Relațiile cu americanii (și alții) au dus la supraetajarea unor pastori oportuniști.

Valurile de tineri care au plecat la muncă în străinătate au generat situații diverse în care resursele financiare sînt folosite ÎN LOCUL celor spirituale.

Grupurile muzicale, soliștii, predicatorii cu renume – toți aceștia sînt călători planetari într-o cultură globalistă care calcă în picioare TOATĂ moștenirea tradițională a umanității, pe care cineva o prezenta astfel:

„Trebuie să ne ferim și de singuratate și de duhul mulțimilor. Sîntem făcuți așa încît ”optimul” nostru este mica comunitate: familie, cerc de prieteni (pe bune, nu de FB), colegi etc. Noi, oamenii, ne rătăcim, ne pierdem mințile dacă n-avem pe nimeni sau dacă sîntem în mulțime.” (Sever Voinescu)

Ambiția de a fi Cineva, dorința arzătoare de a face parte din Ceva, ‘plăcerea’ de a cînta şlagăre, activismul virtual – toate acestea fac parte din ‘noul progresism’ din ghetoul pocăiesc.

Şi orice progresism trebuie evaluat.

Pe vremuri, Marius Cruceru avea postări despre pocăiţi.

De-a lungul anilor, Teofil Stanciu a semnalat nu puține deficiențe de gîndire și acțiune ale evanghelicilor români.

Pandemia, care a răpit lideri importanți, ar fi trebuit să fie și un prilej de reflecție pentru o reformațiune.

Avîndu-i în obiectiv pe tinerii evanghelici, mă tem că dacă reformațiune nu e, nimic nu e…

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s