– În mai puțin de patru ani, președintele a schimbat nu mai puțin de cinci directori de cabinet. Între criticii săi cei mai severi se înscriu foști membri ai propriei sale administrații, precum fostul ministru al apărării, Jim Mattis, și fostul secretar de stat, Rex Tillerson. Acțiunile administrației Trump au pus apoi sub semnul întrebării domnia legii și separația puterilor în stat, două principii sacrosancte în tradiția politică americană. În această vară, abuzurile poliției au declanșat ample proteste în întreaga țară. Pentru prima dată în decursul ultimelor decenii, trupe federale au fost trimise în mari orașe americane pentru a tempera sau bloca protestele.
– Unii analiști sunt de părere că asistăm în prezent la o redefinire profundă a scenei politice americane, similară situației din 1963-1966. În multe cercuri există convingerea că instituțiile politice americane au devenit disfuncționale și au nevoie de o nouă reechilibrare. America se află într-adevăr în căutarea unei noi balanțe între libertate și egalitate, individ și comunitate, sectorul privat și cel de stat.
– Într-o democrație funcțională, regulile jocului sunt de așa natură încât nu există victorii sau înfrângeri definitive. Democrația e prin definiție un regim al incertitudinii. Triumfurile sunt doar temporare și pot fi urmate de eșecuri. La rândul lor, înfrângerile pot da naștere unor victorii ulterioare.
http://revista22.ro/opinii/aurelian-craiutu/paradoxurile-americii