Alin Cristea: Reflecții și reflexii (324)

– Renuntarea la optiunile private pentru a implini voia lui Dumnezeu sta la baza credintei crestine.

– Isus a spus ca este Adevarul. Si a cerut sa cautam mai intii Imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui. Iubirea (de care sint capabili si noncrestinii), in termeni TEOLOGICI, nu este un concept de prim rang. Iubirea nu se conceptualizeaza in afara conceptului de Imparatie a lui Dumnezeu si separat de conceptul de neprihanire / dreptate / indreptatire. Vechiul Testament e plin de pedepse. Ba si in Noul Testament gasim pedepse pe care le-am considera prea aspre din perspectiva iubirii si a iertarii.

– Iertarea este un concept extrem de complex (ca si iubirea). Iertarea nu poate fi o optiune personala. Cum iubirea dusmanilor nu poate fi o optiune personala. Toate astea vin la pachet cu asumarea credintei. Dar sint intelese in mod diferit, mai ales ca NORMA. Ori fiecare crestin este intr-o anumita etapa a procesului de dezvoltare spirituala. Plus ca exista diferite circumstante care tin de contextul cultural.

– Da, avem opinii diferite despre conceptul de iertare, care a fost avansat de o comentatoare pe palierul crestin, la care eu ma raportez. Din punct de vedere crestin, iertarea nu e o optiune personala – adica nu iert pentru ASA vreau eu, ci iert conform unei DISCIPLINE spirituale. Dar, cum am precizat, asta nu se intimpla usor, dureaza, are de a face cu maturitatea spirituala. Cum a iubi dusmanii (precum a cerut Isus) nu e la indemina oricarui tinar plin de rivna.

– Cetatenilor romani, cind sint focalizati pe chestiuniea privilegiilor (sau alte subiecte impuse de media), nu le mai ramine energie pentru ce este mai important.

– Politica e o chemare nobila. – George H. W. Bush

Acum citeva minute am auzit asta in filmul documentar Al 41-lea presedinte, pe HBO.

Probabil e cea mai profunda experienta pe care am avut-o in viata in ceea ce priveste micimea civica a poporului meu roman, care nu a gasit alta vorba decit: Politica e o curva. (2014)

Vezi grupajul (peste 200 de pagini):

Alin Cristea – Reflecții și reflexii (1-200)

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s