9 februarie 1990

„Consiliul Provizoriu de Uniune Națională a fost înfiinţat oficial la 9 februarie 1990 prin Decretul-lege numărul 81, în care se preciza forțat, contrar normelor de Drept, că CPUN este o „realcătuire a Consiliului Frontului Salvării Naţionale” (Art. 1, paragraful 3). Se încerca acreditarea ideii că CPUN nu era un organism nou de Putere, ci o reorganizare a CFSN-ului din decembrie 1989, adică o supraviețuire la Putere a grupului instalat în fapt revoluționar, la care s-au adăugat reprezentanții noilor partide înființate începând cu ianuarie. Principiul de bază al acestei diversiuni era, bineînțeles, fals. Consiliul Provizoriu de Uniune Națională se constituia ca o instituție provizorie specifică revoluțiilor și schimbărilor de regim politic, în domeniul legislativ, al adunărilor naționale reprezentative, așa cum se întâmplase și în Marea Revoluție Franceză și după lovitura de stat bolșevică din 1917. CFSN era un grup revoluționar care asigurase succesiunea lui Nicolae Ceaușescu și apucase să dea câteva decrete (în majoritate, discutabile în privința legitimității), fiind în realitate un nucleu de putere eminamente politic, prosovietic, care lupta să-și mențină controlul asupra puterii de stat.” (p. 270-271)

Alex Mihai Stoenescu, România postcomunistă. 1989-1991, RAO International Publishing Company, 2008, 668 p.

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s