Apogeul protestelor din 2017 a avut loc în seara de duminică, 5 februarie, când peste 500.000 de manifestanți au protestat în toată țara, în ciuda faptului că în aceeași zi, mai devreme, guvernul anunțase abrogarea OUG 13.
La ora 21:00, oamenii și-au folosit telefoanele mobile pentru a lumina atmosfera în fiecare mare oraș al țării. La ora 23:00, numărul de protestatari din România ajungea la aproximativ 600.000, stabilind astfel un nou record din ultimii 25 de ani în România.
La Timișoara, cei 40.000 de protestatari au adoptat o proclamație care prevedea, printre altele, ca persoanele urmărite penal să nu ocupe funcții publice.
Grigore Cartianu: „O zi istorică: duminică, 5 februarie 2017. A fost cel mai mare protest din istoria României! Niciodată nu s-au mai adunat 300.000 de români în București, 600.000 în toată România, plus 15.000 în Diaspora, într-o acțiune de contestare a puterii politice. Mai mulți oameni în stradă au fost doar în după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, însă cei huliți (soții Ceaușescu) nu se mai aflau la putere.”
Dan Tăpălagă: Generația protestului eficace a declanșat în anul de grație 2017 Revoluția de Urgență.
Cezar Marksteiner-Ungureanu: Pentru prima dată în ultimii zece ani, Patriarhia Română nu mai privește cu răceală la starea cetății, ci începe să sancționeze public corupția.
Michael Ignatieff, rectorul Universităţii Central Europene (2019): Hotărârea cu care românii au stat în ploaie şi frig inspiră toată regiunea.
Ana Blandiana (2018): Protestele sunt singurul mijloc de dizolvare a umilinţei, care altfel ne-ar mortifica celula sufletului colectiv pentru alte decenii.
Radu Vancu (2018): Doar piețele României pot salva România.
Doru Radosav (2018): Manifestanții au demonstrat, începând cu 2017, că ei sunt România cu un acut sentiment al demnității și cu un spirit justițiar de neînvins
Teofil Stanciu (2018): Protestele au adus în atenția publicului o seamă întreagă de lucruri de care va trebui ținut cont pe viitor: protocoale, dosare inventate, abuzuri, legături subterane între politică, justiție și servicii.
Andrei Mușetescu (2018): Rareori mișcările civice de protest se nasc din revendicări minore sau din teme marginale. Protestele civice masive și de durată reprezintă, astfel, mesaje directe referitoare la disfuncții, rătăciri și erori ale guvernanților. Iar aceștia ar trebui să fie recunoscători pentru că există și asemenea mecanisme de alertare!
Alin Cristea (2019): Ieşim în stradă pentru a ne revendica umanitatea, cetăţenia şi convieţuirea. Cultura protestului (care exista atît de vie în țările occidentale) e mai importantă chiar și decît votul.
Violeta Vlad (2019): În acești doi ani pot să spun ca am învățat ce înseamnă puterea celor cu spirit civic.
RoEvanghelica 