„Societatea civilă a pornit ca o tentativă de aduce laolaltă „periferia” disidentă și straturile mai puțin politice care reprezentau „zona gri” dintre putere și opoziție.
Succesul strategiei societății civile nu poate fi explicat fără referire la recunoașterea inițială a rolului categoriilor „fără de putere” în lupta pentru eliberare mentală și politică. Putem spune că a fost conceptul de „putere a celor fără de putere” cel care a dat naștere unei noi direcții în gândirea politică dincolo de frontierele Pactului de la Varșovia. A lupta pentru un tip diferit de politică, una originată în valorile transparenței, toleranței și adevărului, a însemnat renunțarea la sentimentul autoindus de neajutorare și convertirea lipsei de putere într-un avantaj politic și epistemologic. Este ceea ce a încercat să facă Václav Havel, de la scrisoarea sa către Gustáv Husák și până la marele său eseu despre antipolitică scris în anii ’80.”
RoEvanghelica 
A republicat asta pe RoEvanghelica.
ApreciazăApreciază