Andrei Pleșu: După referendum

RoEvanghelica

„Mai grav decît tot restul mi se pare însă un simptom colateral al dezbaterii publice despre referendum: revigorarea unui tip uman de care speram să fi scăpat după decembrie 1989: activistul. În toată perioada dominată de regimul comunist, activistul, propagandistul, „agitatorul“, tovarășul „garantat“ ideologic și verificat ca „militant“ de nădejde al „cauzei“, reușise să împînzească pînă la intoxicare viața comunitară, dar și pe cea privată, cu retorica lui „de neclintit“, cu zelul lui insomniac, de cetățean „dedicat“, de om „lămurit“, nerăbdător să-i lămurească și pe alții. Pe toți, dacă se poate! Iar cine nu se prea lăsa convins trebuia ori pedepsit, ori – după „relaxarea“ ideologică post-stalinistă – stigmatizat public ca fiind „reacționar“, trădător de neam și de țară, vîndut agenturilor străine. Nu conta, în fond, buna sau reaua-credință a activistului: la bază, putea fi vorba de oportunism, disciplină oarbă de partid, vid interior care „se angajează“ terapeutic, pentru a-și…

Vezi articolul original 25 de cuvinte mai mult

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s