Dorin-Gabriel Mureșan: Jurnal de teologie urbană (II) Dimineața devreme

„Luciditatea, această înţelegere a ceea ce eşti, nu este libertate, ci dovada nevoii, grozav de nesatisfăcute, de a fi liber. Este coşmarul abscons, mişcarea în ralanti din subsidiarul setei de liberare. Luciditatea, în ciuda efectului ei aparent salubru, te preface în monstru. Din pricina lucidităţii, te supui nevoii de a supravieţui, când tu trebuie să trăieşti. Din pricina ei pui bancnotă peste bancnotă spre a-ţi îndestula ziua de mâine. Din pricina ei judeci oameni spre a-ţi asigura securitatea zilei de mâine. Din pricina ei voinţa ta îţi limitează trupul spre a-l osândi chiar nevoilor sale. Zilnic ne sacrificăm lucidităţii, voind să ne păstrăm intacţi în faţa micii istorii care ne macină vieţile. Zilnic ne sacrificăm lucidităţii întru conservare, întru supravieţuire. Iar dacă nu o facem, simţim că ne-am trădat, ajungând, fără să înţelegem de ce, la ură. Ne urâm pentru că nu suntem suficient de lucizi pentru a pune capăt tendinţelor noastre suicidale. De cealaltă parte, când ne iubim prea mult trupul, când îl îndopăm cu prea multe plăceri, ajungem să transformăm ura într-un sentiment care se dovedeşte a fi, paradoxal, ura în completitudinea ei, adică narcisismul. Căutăm să găsim, în chiar trupul nostru, nu doar plăcerea, ci chiar sursa plăcerii. Devenim robii robiei noastre. Sursa păcatului nostru. Demoni, pe scurt.”

Jurnal de teologie urbană (II) Dimineața devreme

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Dorin-Gabriel Mureșan: Jurnal de teologie urbană (II) Dimineața devreme

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s