Alin Cristea: Reflecții și reflexii (165)

– In orice societate umana, adevarul conteaza.

Toate celelalte sint secundare.

In orice societate umana, oamenii se ocupa de obicei cu chestiunile secundare.

De aceea, orice apostol al adevarului e de nepretuit pentru orice societate umana.

Isus – care a zis: M-am nascut si am venit in lume, ca sa marturisesc despre adevar – a fost rastignit, Ioan Botezatorul a fost descapatinat, iar multi altii, de-a lungul secolelor, au platit pretul adevarului.

– Cele mai importante controverse ale unui om sint cele cu el insusi.

– Cit trebuia sa astepti, inainte de ’89, sa cumperi un televizor color, dupa ce plateai avansul?

A. 6 luni
B. 1 an
C. 2 ani

– Unul dintre lucrurile pe care as fi vrut sa le fac mai des in viata este sa pling.

Dupa ce m-a divortat sotia (dupa 20 de ani de casnicie), am stat 6 ani si jumatate in chirie (fara sa am vreun venit lunar, supravietuind din donatiile cititorilor).

Am avut multe momente in care as fi vrut sa pling, inclusiv cind am vizionat anumite filme.

Nu-mi aduc aminte sa fi plins vreodata in acesti ultimi 6 ani si jumatate.

In ultimele zile, cind m-am mutat la o noua chirie (la etajul 4, robinetele sint cam stricate, la fel si prizele, masina de spalat nu merge, WC-ul e aproape de tot cacatul, televizorul nu reusesc sa il folosesc, doar cu furnicile din bucatarie am rezolvat, pe alocuri, cu spray impotriva lor), mi-am inghitit in fiecare zi lacrimile.

Am dureri de spate, la talpi si la cele 2 degete de la mina stinga amortite de un an si jumatate (din pricina ca am un cioc de papagal intre doua vertrebe), dar am si altele pe care nu le amintesc.

Bineinteles, imi vine sa pling si din pricina singuratatii.

Imi vine sa pling si din pricina decadentei din biserici (baptistoide si penticostaloide). Eu am prins vremuri bune, in anii ’80, la Petrosani, si in anii ’90 si in prima decada a anilor 2000 la Oradea.

Imi vine sa pling (de ciuda) cind consum timp si energie cu chestiuni secundare. Cind oameni inteligenti sint rautaciosi (cu mine si cu altii), cind fac pe prostii si cind isi pied din umanitate incercind sa se impuna in fata altora.

Imi vine sa pling (tot de ciuda si de neputinta) ca tinerii din ziua de azi se scalda in mediocritate (iar parintii lor in cinism). Fiind ocupat, in fiecare zi, cu selectia informatiilor, trec oarecum usor peste tipul asta de… plingaceala.

Imi vine sa pling pentru ca simt prea mult (sic!), pentru ca sint cumplit de lucid si pentru ca misiunea mea, in acesti ani, pe planeta asta, e grea – sa-i provoc pe oameni sa renunte la gargaunii din capul lor!…

No, asta e!

– Sint un om obosit pe care il puteti vedea in cartierul Nufarul din Oradea, in pantaloni scurti si intr-un tricou gri mare, cu o plasa in mina (sau doua), de obicei galbena, de la Lidl.

DAR am o dinamica buna pe Internet (de peste 15 ani, in regim de voluntariat) si ofer informatii de calitate, selectate dintr-un flux imens, cu un spirit critic care straluceste in contextul unei societati romanesti afundate in mediocritate si marasm.

Am facut si fac multe si mari sacrificii pentru viziunea careia i-am dedicat multi ani din viata – IDEILE sint cele care genereaza viata sociala, economica, culturala.

Cultura este liantul care uneste valorile noastre (Ravi Zacharias).

Valorile culturii reprezinta mostenirea unei civilizatii.

In mijlocul unei societati pervertite de coruptie, materialism, consumerism, IDEILE valoroase ale omenirii pot straluci si pot aduce speranta.

Romania nu e doar intr-o criza a finantelor, ci si intr-o criza a sperantelor.

Nu doar spitalele si sistemul juridic sint afectate, ci si invatamintul, artele si institutiile confesionale.

Exista NUMEROASE exemple de oameni (si institutii) care, de-a lungul istoriei, au tinut piept mediocritatii si marasmului, s-au implicat in actiuni benefice pentru societate si care ne inspira.

Trebuie insa sa facem un efort sa ne informam, sa selectam informatiile, sa distingem intre valori si nonvalori, intre spirit critic si bombaneala.

Din punctul acesta de vedere, viata mea e interesanta si sint implinit prin ceea ce fac – imi asum umanitatea intr-un mod provocator pentru semenii mei.

Sint un om obosit, da, dar a meritat sa obosesc. Pentru Dumnezeu, pentru patrie, pentru semeni.

Imi iau in fiecare zi plasa galbena (si plasa albastra vara, ca sa car o jumatate de lubenita), dar, mult mai important, in fiecare zi raspindesc pe Internet, cel mai mare spatiu deschis al omenirii, IDEI si informatii care pot contribui la recapatarea vigorii culturale, spirituale, economice.

Vezi grupajul (peste 200 de pagini):

Alin Cristea – Reflecții și reflexii

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Alin Cristea: Reflecții și reflexii (165)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s