Nu există Comunitatea Creştină Baptistă Cluj, ci Comunitatea Bisericilor Creştine Baptiste Cluj

Sîmbătă, 16 martie 2019, a avut loc Adunarea Generală a Comunității Bisericilor Creștine Baptiste Cluj, cînd a fost aleasă Noua conducere a Comunității BCB Cluj.

Încă o dată se vehiculează în spațiul public o denumire greșită a unei instituții confesionale. Astfel de greșeli pot avea consecințe în operațiunile juridice și, mai ales, nu exprimă spiritul baptist – „Conducerea directă a Bisericii o are Hristos prin Duhul Sfânt. Nu recunoaștem grade ierarhice. Cei ce primesc însărcinări sunt slujitori ai bisericii, nu stăpâni care să porunceacă.” (Mărturisirea de credință a Cultului Creștin Baptist din România, secțiunea: Despre Biserică)

Atunci cînd se folosesc denumiri (prescurtate) precum Uniunea Baptistă și Comunitatea Baptistă, se induce ideea unor foruri superioare, ceea ce aceste instituții confesionale, în teoria doctrinară, nu sînt, dar, în gîndirea concretă, din păcate, aceste instituții confesionale SÎNT.

Din nefericire, liderii confesiunii baptiste din România nu respectă prevederile documentelor care reglementează viața confesională: Statutul de organizare și funcționare a Cultului Creștin Baptist din România, respectiv Mărturisirea de credință a Cultului Creștin Baptist din România.

Reiterez ceea ce am afirmat cu alte ocazii: Mărturisirea de credință ar trebui să genereze Statutul, nu Statutul ar trebui să aibă întîietate într-o instituție confesională.

Instituționalizarea confesiunilor reprezintă un fenomen de corupție care contravine învățăturii creștine și spiritului baptist.

Constantin cel Mare a vrut să controleze Biserica (instituționalizată), papii catolici au vrut să o controleze, Hitler a vrut să o controleze, Stalin, Ceaușescu și enumerarea nu se oprește aici.

Cei care reclamă intruziunea Securității comuniste în treburile interne ale bisericilor (tradiționale și postprotestante) nu își arată și îngrijorarea pentru intruziunea serviciilor secrete postcomuniste în viața actuală a bisericilor.

Lipsa de acribie instituțională e una dintre cauzele actuale ale stagnării instituțiilor confesionale. Conștiinciozitatea în generarea unor documente CORECTE în ghetoul pocăiesc ar trebui să fie o consecință normală a conceptului de POCĂINȚĂ, despre care Luther, în prima sa teză (din cele 95), scria că Domnul și Stăpînul nostru Isus Cristos a vrut să fie o caracteristică a ÎNTREGII vieţi a credincioşilor.

Pocăinţa nu se referă doar la anumite aspecte, aşa-zis spirituale, ale vieții noastre. Pocăința se referă și la modul în care ne aerisim casa și la modul în care ne pișăm (în diferite circumstanțe) și la modul în care scriem (în public).

Este cu totul regretabil faptul că liderii baptiști comit NUMEROASE greșeli în comunicările pe care le au în spațiul PUBLIC.

Rubrica „Bă, pocăiților, scrieți corect românește” a trecut de 1.600 de postări.

Vezi:

Bă, pocăiților, scrieți corect românește (1.600) – Samy Tuțac

Bă, pocăiților, scrieți corect românește (1.602) – Romică Iuga

Între liderii baptiști care fac NUMEROASE greșeli de scriere s-a evidențiat Marius Cruceru, zis Pătrățosu, doctor în… filologie, care se leagă de multe aspecte ale postărilor bloggerilor evanghelici (blogosfera evanghelică conține peste 1.000 de bloguri în lb. română).

Vezi:

Bă, pocăiților, scrieți corect românește (1.348) – Marius Cruceru (mai 2007)

Marius Cruceru are nu puține formule memorabile:

– Prima sarcină a teologiei este să folosească corect cuvintele. (05.06.2009)

– Nu mai vorbim şi nu mai scriem normal pentru că nu mai gîndim normal. Cineva spunea, Seneca, atunci cînd gramatica este coruptă se pare că şi gîndirea este coruptă. (22 noiembrie 2008)

– Sîntem extrem de neglijenţi ca evanghelici la ce se întîmplă în gramatica textelor noastre, ce să mai spun în teologia textelor noastre. (29 noiembrie 2013)

Din păcate, aroganţa binecunoscută a Pătrățosului și pripeala lui îi fac pe unii să evite și formulele inspirate ale lui Marius Cruceru.

Neglijența lui Marius Cruceru, celebră de ani buni, m-a făcut să îl numesc, în stilistica mea de blogger, Dl. Inexactitate, reproșîndu-i NUMEROASE gafe și nepocăințe, care au generat replici publice, printre care și cea referitoare la denumirea comunității teritoriale a baptiștilor bihoreni:

Dl. Inexactitate (2)

Așadar, încă de acum 11 ani semnalam discordanţele dintre denumirile de pe ştampila Comunităţii BCB Oradea, documentele oficiale emise, blogul comunităţii (sic!).

Cele 5 denumire le-am menționat în episodul 7 din seria amintită:

Dl. Inexactitate (7) – Subiectiv, aproximativ, inexact

S-ar putea ca mulți să nu-și fi dat seama că în acești 11 ani de blogging zdravăn (și foarte multe postări pe Facebook), am avut personajul Marius Cruceru, zis Pătrățosu, ca simbol al liderilor baptiști ofiliți (denumire eufemistică, desigur, pentru măgarii, mincinoșii, nemernicii, lașii care tranzitau pozițiile local, regionale, naționale și internaționale) care au adus atîta necaz în istoria postdecembristă a baptiștilor români.

Am depus însă efort considerabil în relaționarea cu PERSOANA Marius Cruceru, și el la fel, din cîte am abservat.

Din păcate, caracteristicile puternice de PERSONAJ ale lui Marius Cruceru s-au suprapus suficient de mult peste dimensiunea, fundamentală, de PERSOANĂ încît eforturile de ambele părți au dus la o relaționare pe care eu am numit-o nonrelație.

Cam ăsta e și rezultatul în cazul liderilor baptiști ofiliți, care s-au transformat din ființe umane în ființe instituționale.

În spațiul politic-administrativ, Ilie Bolojan e cel mai cunoscut exemplu în acest sens. Postumanismul său e regretabil, oricîte realizări ar avea pe plan politic-administrativ. Oradea e orașul orădenilor, nu al proiectelor lui Bolojan, care, numai anul ăsta, are 127 de proiecte!

Cunoscînd stilul de conducere al liderilor baptiști ofiliți (și al penticostaloizilor, desigur), mi-a fost mai ușor să detectez postumanismul magnificului Ilie Bolojan, pe care l-am numit, în repetate rînduri, primviceprimarul Oradiei.

Dimensiunea administrativă a bisericilor și liderilor lor a sufocat dimensiunea ORGANICĂ.

Interesul pentru betoane și orhidee – în detrimentul lucrurilor care NU se văd, care nu sînt trecătoare, Împărăția lui Dumnezeu e neprihănire, pace și bucurie în Duhul Sfînt – e o boală (postdecembristă) care a pervertit menirea Bisericii.

Vezi:

PROTESTEZ – 28. Betoane și orhidee (3). Și gardieni

Dacă pe Marius Cruceru l-am simpatizat, oarecum, antipatia față de liderii baptiști ofiliți a crescut de la an la an.

M-am cpncetrat însă pe chestiunile care țin de fenomenele majore din spațiul confesional evanghelic românesc (din țară și diaspora).

Întrebarea este: A scrie corect denumirea instituțiilor confesionale este un fenomen MAJOR? Merită să ne focalizăm atenția asupra acestui fenomen? (cînd „atîția alții mor în păcat… Da?… Atunci ce tot cheltuiți bani pe betoane și orhidee și pe NUMEROASE deplasări în țară și în străinătate?)

DA! Merită să ne focalizăm atenția asupra fenomenului POCĂINȚEI. Căci despre pocăință e vorba. Nu doar că liderii baptiști ofiliți greșesc MULT în postările lor publice, dar, mai grav, nu își corectează greșelile.

DE-AIA am putut face, în 2018, postări cu numeroasele greșeli ale lui Marius Cruceru în postările sale din 2007!…

Dar, cum spuneam, Marius Cruceru e doar un simbol al liderilor gogomani.

Marius Cruceru (tot) zice că s-a retras din funcții. Dar e invitat la numeroase conferințe și i se oferă microfonul la amvonul unor biserici cu nume sonor, precum Iris Cluj și Providența Oradea.

De fapt, Marius Cruceru are mai multă vizibilitate acum, cînd nu mai are funcții confesionale, decît pe vremea cînd dădea comunicate oficiale (pastoralele, semnate ca vicepreședinte al Comunității BCB Oradea0.

Da, merită să consum timp și energie să atrag atenția asupra faptului că nu există Comunitatea Creştină Baptistă Cluj, ci Comunitatea Bisericilor Creştine Baptiste Cluj.

Nelu Ardelean, unul dintre liderii baptiști ofiliți la nivel național, măcar atîta ar fi putut face, să nu folosească în PUBLIC, pe contul de Facebook, denumirea: Comunitatea Baptistă de Cluj.

Vasile Bel, interesat de istoria baptiştilor (și de adevăr, sper), măcar atît ar fi putut face, să nu folosească în PUBLIC, pe site-ul Istorie Baptistă, denumirea: Comunitatea Creștină Baptistă Cluj.

După cum se vede, sînt două denumiri deja. Ambele greșite.

Iată denumirea corectă, cum apărea, anii trecuți, pe site-ul Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România:

Găsim aceeași formulă în Ordinul nr. 32/2017 privind modificarea și completarea Statutului de organizare și funcționare a Cultului Creștin Baptist – Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 58/2008:

În multe rînduri găsim denumirea: comunitatea bisericilor creștine baptiste.

Sau mențiunea: comunitatea teritorială.

O singură dată apare formula „comunitatea baptistă” (nu cu majuscule), ÎN PARANTEZĂ.

Partea cea mai gravă nu e în scris, ci în MINTEA celor care folosesc sau aud aceste formule scurte: Comunitatea Baptistă de Cluj, Uniunea Baptistă. În loc să spună și să audă: Comunitatea BISERICILOR…, Uniunea BISERICILOR…

Instituțiile confesionale de la nivel regional și național sînt considerate SUPERIOARE Bisericilor. Ceea ce e contrar învățăturii biblice și spiritului baptist.

Vremurile în care trăim indică faptul că există, în societate, o distincție între democrația reprezentativă și democrația PARTICIPATIVĂ.

În ceea ce privește organismul eclesial, e tot mai evident că aspectul reprezentativ (alegerea unora în comitet) sufocă aspectul participativ – credincioșilor și se comunică ceea ce au hotărît cei dein comitet.

Biserica, de fapt, nu prea ia parte la luarea de decizii.

Am scris cu alte ocazii despre fenomenul acesta cu totul îngrijorător.

Adunările Generale (ce mai denumire pentru Mireasa lui Hrisos Răstignitul Înviatul Înălțatul!) conțin un grad ridicat de manipulare și de evitare a răspîndirii „nesupunerii civice” – am folosit sintagma din spațiul civic, care indică un fenomen foarte important pentru societate.

Actualmente, bisericile au un indice mic de „nesupunre civică”, la fel cum societatea românească are proetste de 2 ani, chiar mai de mai mulți ani, dar nu a produs încă masa critică care să poată influența decisiv la nivelul instituțional.

Ce ar fi zis Isus despre toată organizarea asta a bisericilor?

Ce ar fi zis Ioan Botezătorul despre curvăsăria fizică, psihică, spirituală?

Ce ar fi zis Luther, văzînd cîți oameni merg la biserică duminică dimineață, dar după ce valori trăiesc în timpul săptămînii?

Trăim vremuri în care biserica se reimaginează (vezi cartea lui Frak Viola, dar și numeroasele articole din publicațiile evanghelice în lb. română). Creștinismul TREBUIE să se învioreze, pentru a face față provocărilor secolului 21.

Ar trebui ca baptiștii români să ajungă, și ei, în secolul 21.

Francis Schaeffer zicea că bătălia e la nivelul IDEILOR.

DA!

Leneșii lideri baptiști ofiliți (și nemernici și lași) nu sînt în stare nici măcar să scrie corect, în PUBLIC, numele instituțiilor confesionale pe care le conduc.

Gargara pocăiască și pompierismul baptist sînt în floare.

Scopul Bisericii este să facă ucenici, nu evenimente. (Constantin Cheptea)

Există la ora actuală un interes exagerat pentru reformațiunea administrativă și persistența unui antireformism spiritual, situație recognoscibilă atît în bisericile baptistoide cît și în cele penticostaloide.

Deși numeroasele evenimente aniversare organizate în România în ultimii doi ani au atras atenția asupra importanței Reformei care a avut loc acum 500 de ani, nu există semne de reformă în sistemele cultice evanghelice. Dimpotrivă, sînt tot mai numeroase manifestările antireformismului spiritual.

Reformatorii din toate timpurile nu au fost doar creștini care citeau Scriptura și se rugau, ci oameni de acțiune care i-au motivat pe alții să devină eroi ai credinței.

Și eu, ca și Dănuț Mănăstireanu (coordonator, alături de Dobrin Dobrincu, al masivului volum de aproape 800 de pagini „Omul evanghelic. O explorare a comunităților protestante românești”, Editura Polirom, 2018), nu cred că următorii ani vor fi prea buni pentru evanghelicii români, nu există lideri vizionari.

Boii grași și frumoși i-au mîncat pe boii slabi și urîți…

Ne-ar trebui un Iosif să explice soiul ăsta de realități…

Ce rezerve să facem atunci?

Cu ce își vor hrăni pocăiții pocăința?…

Cum își vor aerisi casa? Cum se vor pișa? Cum vor scrie în public?

ASTEA sînt chestiunile IMPORTANTE, nu alegerile la Comunități și la Uniune…

Îi știm bine și pe boii cei grași și pe boii cei slabi…

Reclame
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s