Dumbrava minunată (287)

Viorel Pașca pe Facebook (10.02.2019):

„In repetate randuri de-a lungul timpului, am fost intrebat “de ce sunt trimisi bolnavi la Dumbrava, din Bucuresti, Brasov, Botosani sau alte judete. Nu sunt gasite solutii pentru ei in judetele respective?” Nu stiu daca sunt sau nu, dar din anchetele sociale trimise odata cu bolnavii reiese ca asistentii sociali fac demersuri catre institutiile abilitate, solicitari care de obicei primesc raspunsuri nefavorabile.

Si in aceasta saptamana au fost trimisi la Dumbrava cinci bolnavi din Bihor, Arad si Targu Jiu. Va prezint mai jos o frantura dintr-o ancheta sociala pentru a va forma dumneavoastra o parere despre situatia in care se gaseste sistemul de protectie sociala din Romania. “In data de 19.12.2018 a fost adus in cadrul serviciului nostru de catre ambulanta, pacientul B.V. CNP… gasit in stare grava la domiciliu. Dupa investigatii de specialitate pacientul a ramas internat cu diagnosticul Gangrena picior drept, cu gamba si picior stang cu amputatie ambe member inferioare. Din informatiile primite de noi reiese ca domnul B.V. a locuit in ultimii ani singur. Este beneficiar de ajutor social, nu a fost casatorit, nu are copii, singura ruda in viata este o sora care locuieste in strainatate. Mentionam ca am luat legatura telefonic cu sora dar aceasta a spus ca nu are posibilitati sa il intretina, iar singur nu isi poate purta de grija fiind imobilizat la pat. Am luat legatura cu reprezentantii primariei din T. pentru a gasi o solutie pentru externarea pacientului in siguranta. Acestia s-au deplasat la locuinta domnului B. si au constatat ca locuinta se afla intr-o stare avansata de degradare si nu exista posibilitatea de a fi incalzita. Am facut demersuri si la alte institutii dar fara a primi un raspuns pozitiv. Dupa toate acestea am considerat ca timpul de asteptare pentru gasirea unui loc pentru acest pacient intr-unul din centrele judetului este mare, spitalizarea in aceasta perioada este costisitoare…etc”

Asemanatoare este si “povestea” domnului L.M. care in urma divortului a ramas fara locuinta.” Din anul 2008 domnul L.M. locuieste pe strazile orasului. Nu are venituri si nici acte de identitate.” Tot fara solutii favorabile au ramas demersurile facute catre institutii asa ca si el a fost adus in aceasta saptamana la Dumbrava.

Nu stiu si nu este treaba mea sa gasesc “vinovatii” pentru aceste situatii, dar ceea ce stiu este ca ma bucur mult pentru ca putem fi de folos acestor oameni aflati in nevoie si ca viata lor, odata ajunsi in Dumbrava se schimba in bine.

Ma bucura mult, de asemenea, ca in urma videoclipului pe care l-am prezentat, au sosit voluntari in Dumbrava din Bucuresti, Baia Mare, Teleorman, Cluj si Bistrita, sa fie alaturi de noi si de bolnavii ingrijiti aici, aducand asa cum imi place sa spun adesea, acel plus de lumina si culoare in viata lor. Speram ca acest lucru sa fie doar inceputul unui lung sir de oameni care in viitor vor dori sa ni se alature in activitatea noastra. Speram deasemenea ca in curand pe langa retrospectiva saptamanala “clasica” pe care o prezint de sase ani in fiecare duminica, sa va pot prezenta si intr-un scurt format video, stiri de la Dumbrava. Pana atunci, fiti binecuvantati si nu uitati sa fiti la randul vostru, o binecuvantare.

P.S.

Va las acum in compania doamnei Raluca din Bucuresti, (foto) care va va impartasi primele impresii dupa cele cateva zile petrecute la Dumbrava.

„Ce experiența transformatoare am avut la Dumbrava! Lucrurile cu mine niciodată nu vor mai fi ca până acum.
Am stat ca voluntar doar câteva zile, încât nu știu cât beneficiu au avut cei de aici cu implicarea mea; însă beneficiul meu este net: perspectiva mai sănătoasă pe care am dobandit-o asupra lucrurilor din viața mea. Vizitând bătrânii și bolnavii acestor case ale carității, intre care unii (nu puțini) grav afectați psihic sau/și imobilizați la pat, am văzut o alta parte a lumii, am intrat în miezul ei, i-am simțit pulsul și suspinul, ici-colo surâsul, am văzut că Viața înseamnă mai mult decât sănătate, libertate de mișcare, de alegere, comfort, bunăstare și bună dispoziție; că dincolo de a avea sau a nu avea toate acestea e nevoie de o substanță interioară care să îți influențeze puternic modul cum vezi, cum te raportezi la ce ți se întâmplă. Pot sa am mult din binecuvântările traiului și să nu vad, să-mi fac traiul mizerabil prin orbirea mea; asta este nerecunoștința. Sau, la extrema cealaltă, pot sa am lipsuri mari și multe dar să-mi găsesc drumul interior către ceea ce aduce bucurie și alinare și seninătate sufletului: recunoștința.

Am dat peste multă suferință aici, și reală și indusă mental; dar ici colo am descoperit, cu uimire și umilință – caci e un lucru pe care trebuie eu însămi să mi-l însușesc – cuvinte de slavă pentru bunătatea Tatălui ceresc și rugăciuni de mulțumire și voința de a face un bine oricât de mic aproapelui, chiar așa într-o situație de mare limitare a forțelor proprii. Oameni în scaun cu roti aplecandu-se să adune uscăturile din gradina, scriind poezii însuflețitoare, desenând, croșetând, încurajând pe cei împreună-suferinzi cu ei.

Sunt și alții, pe picioare, care-și fac diverse mici activități, atât cât se poate în condițiile date, unii chiar ajută pe lângă casă ori la supravegherea celor mai necăjiți decât ei.

M-a surprins plăcut sa văd așa locuri bine îngrijite, cochete, aranjate cu multa simțire și drag se vede. Ca voluntar am beneficiat de condiții omenoase de cazare și mese servite cu dragoste. Gazdele, Viorel și Florica Pașca, sunt oameni calzi și primitori, cu spirit voios, încrezători în Dumnezeu; și cum nu, când L-au văzut mereu prezent în casele acestea, în viața acestei comunități! Pentru spiritul bun pe care l-am simțit la ei am ales sa vin aici dintr-o câteva opțiuni pe care le aveam. Și bine am făcut. Sunt convinsă că va rămâne mereu pentru ei un loc în memoria sufletului meu (voi vrea sa mă întorc la ei la răstimpuri), cât și pentru fiecare din oamenii acestor locuri – internați, îngrijitori și colegi voluntari – ale caror chipuri s-au incrustat in inima mea…
Orice voluntariat, pe orice perioada oricât de mică, este primit cu bucurie și onorat, caci este binevenit. Orice donație in bani sau produse diverse nu este de prisos vreodată, la cei peste 350 de suflete de aici. Și e mare nevoie de disponibilitatea unor voluntari de a sta negrăbit cu oamenii, la o vorbă de suflet (de predici nu duc lipsa, vin unii special pentru asta), la o tablă un șah ceva, la o mică activitate creatoare care să-i scoată scoată din plictisul ucigător cu care își numără ceasurile și gândurile amare…

De acest pământ sacru, unde Dumnezeu și-a suflecat mânecile și și-a pus șorțul, unde El pășește printre paturi, mă desprind cu sufletul mai smerit, mai așezat, mai conștient de realitățile din jur și mai recunoscător, dornică de a mă consolida in Duhul Domnului și a reveni aici într-o putere nouă. Fiindcă aici se află la lucru Dumnezeu; cum spune psalmistul: „Domnul este aproape de cei cu inima zdrobită și cu duhul înfrânt”.”

Despre DUMBRAVA în presă, pe Internet și la TV

2017

Kanal D
Asa-i România!

ARSC (Agora for the Religious Societies and Communities): Interviu cu Viorel Pașca, la emisiunea „Miezul Vieții”, realizator: Cornel Dărvășan

2016

TVR 1: Cazul Dumbrava prezentat la emisiunea „Ochiul magic”
http://www.tvrplus.ro/editie-ochiul-magic-507879

2015

Foreign Policy România, Nr. 44: Top 100 FP România/ 2014 – oameni şi idei care mişcă ţara în bine

România Evanghelică (Alin Cristea): Viorel Paşca, unul dintre oamenii care mişcă ţara
http://romaniaevanghelica.wordpress.com/2015/03/08/viorel-pasca-unul-dintre-oamenii-care-misca-tara

2014

Digi 24: Viorel Pașca, fermierul care și-a transformat casa în cămin pentru 127 de oameni ai străzii
http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/viorel-pasca-fermierul-care-si-a-transformat-casa-in-camin-pentru-127-de-oameni-ai-strazii-238959

Antena 1, emisiunea Observator: Un om simplu, cu o inimă mare: un bărbat din judeţul Bihor şi-a transformat casa în azil
http://observator.tv/social/un-barbat-din-dumbrava-judetul-bihor-sia-transformat-casa-in-azil-125304.html

Vocea Transilvaniei: Povestea bihoreanului Viorel Paşca, omul care îngrijeşte sute de persoane fără adăpost
http://vocea.biz/arhiva/povestea-bihoreanului-viorel-pasca-omul-care-ingrijeste-sute-de-persoane-fara-adapost-foto

Adevărul: Îngerul oamenilor fără adăpost. Bihoreanul Viorel Paşca, de opt ani în slujba persoanelor abandonate de familie
http://adevarul.ro/locale/oradea/Ingeruloamenilor-adapos-bihoreanul-viorel-pasca-opt-ani-slujba-persoanelor-abandonate-familie-1_53caac6d0d133766a892e0a3/index.html

2010

Lydia, Nr. 36: Interviu cu Florica Pașca

2008

Bihon: Omul lui Dumnezeu din Dumbrava
http://www.bihon.ro/omul-lui-dumnezeu-din-dumbrava/news-20080723-02540511

POZE

2017 – DUMBRAVA – A 10-a casă

2015 – Lansare de carte – Dumnezeu poartă de grijă, de Viorel Pașca

Reclame
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s