18 ianuarie 2017
Circa 5.000 de oameni, din care aproape 4.000 în București, au protestat față de intențiile guvernului de grațiere și de modificare a Codului Penal.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Protestele_din_Rom%C3%A2nia_din_2017
Grigore Cartianu: „La București s-au adunat spontan aproape 10.000 de oameni. […] Puneţi la socoteală şi Clujul, Timişoara, Iaşiul, Braşovul Craiova sau Constanţa şi veţi avea imaginea unei bande de răufăcători fugărite de poporul care tocmai a votat-o.”
Ramona Ursu: „În ziua de 18 ianuarie 2017 începea ceea ce mai târziu avea să se transforme într-o adevărată Rezistență românească. Proiectele de ordonanță de urgență scoase mai mult cu forța din mapa secretă a Guvernului Grindeanu, după presiunile publice și după prezența președintelui Klaus Iohannis la ședința din avea dimineață a Executivului, au scandalizat opinia publică. Facebook, cel mai ușor și mai rapid mijloc de comunicare, era, pentru români, și cel mai liber loc din țară. Oamenii erau revoltați de felul în care cei care fuseseră trimiși în Parlament și în Guvern, de mai puțin de o lună, se pregăteau să calce în picioare democrația, să sugrume statul de drept.”
Noaptea ca hoţii, Humanitas, 2017
Klaus Iohannis: „Sunt doi elefanţi [în încăpere, dar nu se văd]: ordonanţa de graţiere şi ordonanţa de modificare a Codurilor penale.”
Cristian Roșu: Strada a câştigat de fiecare dată
„Un aspect important al mişcărilor de stradă româneşti, începând cu anul 2012, este că strada a câştigat de fiecare dată. În anul 2012, a căzut Guvernul Boc, în 2013 a fost retras proiectul minier de la Roşia Montană, în 2015 a căzut Guvernul Ponta, iar în februarie 2017 Ordonanţa 13 a fost abrogată. Tot timpul, numărul participanţilor a avut un trend ascendent, iar reţelele de socializare au jucat un rol central. Acest lucru se poate observa şi din modul în care sunt construite lozincile şi pancartele, în stilul statusurilor de pe Facebook. Modul de desfăşurare, lozincile, dar şi numărul participanţilor indică faptul că protestele din România au multe elemente ce ţin de construirea unei comunităţi cu valori şi elemente comune, dar fără o ideologie coerentă, aceştia se manifestă în funcţie de subiectele pe care o paletă largă de cetăţeni le consideră foarte importante. Manifestările din această perioadă din România creează trendurile pentru deceniile viitoare.” (Adevărul, 18 decembrie 2017)
http://adevarul.ro/news/societate/strada-castigat-data-1_5a37bab15ab6550cb8539f9a/index.html
RoEvanghelica 