La sfîrșit / început de an

Inchei anul 2018 cu (mari) datorii, in primul rind financiare.

Mai sint si datorii pe care eu le etichetez astfel, stiind ca as fi putut fi mai disciplinat, mai dinamic, mai eficient, in ceea ce priveste proiectele pe care le derulez in spatiul public.

Am reusit un ritm foarte bun de prezenta pe Internet / Facebook.

Am reusit, ca de obicei, sa cultiv relatii, dar anul 2018 ramine in istoria vietii mele ca fiind anul in care am pierdut cei mai multi prieteni (pe Facebook), cu ocazia Referendumului urii.

Dupa care a urmat Centenarul dezbinarii… 🙂

Intentionez sa mai reduc numarul de peste 4.000 de prieteni pe Facebook.

Si la inceputul anului 2019, la fel ca in ceilalti ani, imi voi cere scuze citittorilor ca nu am fost suficient de sever in pozitiile mele publice (in ceea ce priveste, in primul rind, coruptia din institutiile confesionale si mediocritatea, ca pacat, din mediul confeisonal evanghelic romanesc – baptisti, penticostali, crestini dupa Evanghelie etc.).

Nu am rezerve in a afirma public ca am facut si pot face mult pentru semenii mei, in ceea ce priveste INFORMATIA si POLEMICA.

In al 51-lea an pe aceasta planeta (imputita), sint foarte constient de starea lumii, nu imi fac iluzii, dar st8u foarte bine ca TIMPUL trebuie folosit cu responsabilitate, cu luciditate, cu pasiune.

Multumesc celor care m-au sustinut financiar, mai ales in ultimii 6 ani, de cind stau in chirie si nu am nici un venit lunar.

Multumesc celor care vor binevoi sa ma sustina financiar in 2019.

Intentionez sa scriu cel putin o scrisoare catre biserici si organizatii din Romania, SUA, Marea Britanie, pentru a cauta resurse financiare pentru a-mi plati datoriile (chiria si intretinerea pe tot anul 2018) si a mentine proiectele in derulare.

Anul 2018 reprezinta virful activitatii mele publice (15 ani pe Internet, in regim de voluntariat), apogeul gindirii mele strategice si cea mai buna rampa de lansare de pina acum a unor noi proiecte.

Precizez ca nu ma refer la vreo cariera personala, ci la o activitate de importanta maxima, cea de cultivare a IDEILOR si a caracterului.

Reformatiunea are loc pe baza unor valori, dar nu are loc deodata, ci de-a lungul unor zeci de ani.

Romania se afla in cel mai prost moment din istoria postdecembrista.

Baptistii si penticostalii din tara si din diaspora se afla in cel mai prost moment din istoria lor postdecembrista.

Dumnezeu a permis sa am o viata interesanta si, mai ales, una in care am avut parte de o continua dezvoltare personala.

Am absolvit doua facultati, ambele cursuri la zi. Am intrat primul (la 28 de ani) si am terminat primul in grupa de teologie baptista 1995-1999 la Institutul Biblic Emanuel, actualmente Universitatea Emanuel din Oradea.

Am vrut sa fiu profesor. Altii n-au vrut… 🙂

Am insa o ‘cariera’ de blogger de peste 10 ani.

TREBUIE sa fim interesati de ce se intimpla in institutiile statale si bisericesti.

Eu ma zbucium sa analizez critic mediul confesional evanghelic romanesc, pe care il cunosc bine.

Probabil sint, actualmente, cel mai bun analist al acestui mediu.

Din cite stiu, sint singurul care am scris o lucrare despre istoria evanghelicilor din Romania (nepublicata, dar disponibila de un an pe blogul RoEvanghelica, 27.000 de postari, care continua de 2 ani blogul Romania Evanghelica, 49.000 de postari in 8 ani).

Am dobindit, de-a lungul anilor, numeroase cunostinte despre postmodernism, istoria si estetica cinematografiei, muzica, literatura, istorie, teologie.

De multi ani pun la dispozitia cititorilor diverse informatii, culturale, despre sanatate sau alte subiecte.

Am dat cite 10 citate din peste 150 de carti.

Ma asteapta peste 20 de carti (30?), de cel putin o luna, sa dau cite 10 citate (chiar daca nu am facut astfel de promisiuni pentru toate).

Pe contul Alin Cristea (Facebook) sint circa 400 de albume cu fotografii.

Am un bun ritm de lucru, dar un ritm dificil al vietii, in sensul ca nu am familie, nu am biserica (in sensul formal al conceptului), nu am loc de munca (Doamne, iti multumesc!), nu am concedii, nu imi permit sa am pasiuni (filatelie, ca in adolescenta, sau sa merg pe munti, ca in tinerete).

Si n-am zis nimic despre problemele de sanatate pe care le am.. 🙂

Macar din punctul asta de vedere sint un om normal… 🙂

Din cind in cind am minidepresii… Sa trecem si peste chestiunea asta. 🙂

Ii multumesc lui Dumnezeu, in stilul lui Iov, si pentru 2018.

Ma gindesc, cu ceva ingrijorare, la urmatoarele luni (si plata intretinerii pentru lunile de iarna).

Intr-un alt domeniu al vietii, ma gindesc, cu ceva regret, ca nu am reusit sa fiu mai relational cu prietenii si cititorii.

Nu pot decit sa-mi cer iertare si sa sper ca veti intelege circumstantele vietii mele de semidetentie, cum am indicat in mai multe rinduri.

Va rog insistent sa retineti ca sint un om sensibil (prea sensibil, zicea fostul meu pastor, Emil Bartos – adica prea le pun la suflet), fie si numai daca luati in considerare latura mea artistica – cint (rar) la vioara, pian, chitara (clasica).

Dimensiunea formatiei mele TEOLOGICE ma obliga sa fiu si sever, dar si sensibil.

Circumstantele dificile ale vietii mele actuale ar trebui, de asemenea, sa imi formateze inima pentru a avea sensibilitate fata de semenii mei.

Nu am reusit sa mai scriu mesaje de tip „Starea ratiunii”, dar in ianuarie intentionez sa am astfel de mesaje, in care sa prezint noile date bancare (Bancpost a fost preluata de Banca Transilvania), pentru cei care doresc sa sustina financiar proiectele mele publice.

V-as dori un an mai bun! Ma tem insa ca toate semnalele, interne si externe – ma dor rinichii cind ploua :)))) – indica ca starea planetei s-a inrautatit. Degeaba exista progres tehnologic, oamenii nu pot tine pasul, din punct de vedere moral, spiritual, cu ritmul tehnologiei, dupa cum au zis-o destui ginditori ai secolului XX.

DAR… tocmai degradarea circumstantelor vietii poate constitui un context favorabil pentru evolutia spirituala a umanoizilor.

Asadar, din acest punct de vedere, nu doar ca va doresc un an mai bun, sint convins ca FIECARE poate avea un an mai bun.

Si, ca sa fim lucizi (si exaltati in acelasi timp), o singura zi exceptionala poate rascumpara un an greu.

Azi auzeam reclama la mall-ul Lotus Oradea: 365 de zile de bucurie, 365 de zile de schopping.!

Ce timpenie!

Va doresc 1 zi exceptionala in 2019!

Poate sa fie ziua cind pica Dragnea.

Poate sa fie ziua cind intelegi de ce traiesti (inca) pe planeta aceasta!

Poate sa fie ziua cind vizitezi una din cele 14 case (unde sint ingrijiti 350 de oameni ai strazii) ale Imperiului bunatatii si omeniei de la Dumbrava (si Tinca si Rapa), al lui Viorel Pasca.

Poate sa fie ziua cind, din pricina adevarului, vei lua o bataie, mai mult sau mai putin zdravana. Dar vei cunoaste onoarea de fi slujit adevarul, de a fi ramas loial adevarului.

Nimic nu este mai placut decit sa te ridici la inaltimea adevarului. – Francis Bacon

WOW! S-ar putea sa ai mai multe zile exceptionale in 2019!

Doamne-ajuta!

http://www.facebook.com/alin.cristea.9

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s