Anca Manolescu: Abuzul ignoranţei

„De ce privilegiul spiritual al „minţii necultivate“ e un abuz, e o eroare? În primul rînd pentru că această teză ţine de o interpretare ideologică, nu spirituală, a „sărăciei cu duhul“. În al doilea rînd, fiindcă ea ignoră stadiile vieţii religioase, ierarhia ei. Da, în stadiul ultim, cînd fiinţa face contact cu misterul dens al divinului, ea lasă în urmă cunoştinţele distincte, rodul secund al speculaţiei, chiar achiziţiile înţelepciunii duhovniceşti. E unificată, dincolo de distincţii, sub radiaţia suverană a lui Dumnezeu. Dar la acest stadiu se ajunge greu, după un drum riguros şi trudnic de rafinare interioară. „Docta ignoranţă“ se află la capătul opus simplei ignoranţe, recomandate ca reţetă. […]

În al treilea rînd, teza potrivit căreia mintea simplă e cel mai bun acces la Dumnezeu uniformizează datele specifice fiecărei fiinţe, temperamentele spirituale, căile personale. Le închide pe toate într-un stereotip (unul curios, de vreme ce Dumnezeu l-a dotat pe om cu minte şi cu intelect, de vreme ce Dumnezeu însuşi este Logos, este Spirit). Desigur, cunoaşterea spirituală se fereşte de curiozităţi „lumeşti“, de achiziţii cognitive fără sens ascendent. Dar nu e mai puţin cunoaştere. Ba e chiar efort de cunoaştere la limita posibilităţilor umane, cunoaştere asistată de Cel spre care aspiră.”

http://dilemaveche.ro/sectiune/din-polul-plus/articol/abuzul-ignorantei

Reclame
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s