Jurnal de lectură: Portrete din cioburi (2)

Romania Evanghelica

Am citit deja 100 de pagini din primul volum al romanului “Portrete din cioburi”, scris de Ligia Seman.

Au fost conturate mai multe personaje, dintre care Gabriel, fiul inginerului Emil, e scos în prim plan, dar nu ca un adolescent independent, tînăr și neliniștit, ci ca un continuator al drumului tatălui său, atît în ceea ce privește depășirea condiției sale, cît și în ceea ce privește vulnerabilitatea emoțională în fața sexului opus.

Autoarea folosește contextul Cenaclului Flacăra pentru a reda subiecte din rîndul liceenilor fermecați de muzică și versuri patriotarde, dar și pentru a iniția o intrigă în lumea în care Gabriel are succes. Dar oare ce înseamnă, CU ADEVĂRAT, succesul? Succesul e ceea ce contează? Cum era definit succesul în lumea copiilor comuniștilor? Aici autoarea reușește să redea destule indicii pentru a-și pregăti terenul pentru polemica de care e vizibil interesată: valorile seculare versus valorile creștine.

Încă din primele…

Vezi articolul original 854 de cuvinte mai mult

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s