“Moartea nu reprezintă nici sfârșitul existenței personale, nici cel mai rău lucru care ni se poate întâmpla. Doar cei a căror perspectivă e legată numai de lumea aceasta pot gândi astfel.
Moarte poate ucide “numai” trupul; nu poate atinge “sufletul” (acel “psyche”, persoana reală). Sinele continuă să existe ca persoană conștientă. Aici [Matei 10:28] Isus afirmă supraviețuirea unui “duh” fără trup. Ființele umane nu au puterea de a anihila alți oameni, pot numai să pună capăt părții fizice.” (p. 153)
Drumul spre iad – David Pawson, Societatea Biblică din România, Oradea, 2011, 255 p.
