“Învățătorii din Colose greșeau foarte grav promovând o “închinare voită”, o închinare după regulile lor omenești. Dumnezeu nu cerea așa ceva de la creștinii din Colose, ci doar o închinare simplă, sinceră și smerită “în duh și în adevăr” (cf. Ioan 4:24). Smerenia lor falsă era o capcană pentru cei naivi. Se supuneau singuri la tot felul de privaţiuni, de asceze severe şi trăiau în sărăcie lucie doar pentru a câștiga o glorie trecătoare. Înfometându-se, îmbrăcându-se sărăcăcios și trăind în condiții umile sperau că vor câștiga respectul celor din jur și, implicit, reputația unor oameni sfinți. Dar, de fapt, ei nu urmăreau să-L glorifice pe Dumnezeu prin faptele lor, ci pe ei înșiși.
Pavel concluzionează spunând că toate aceste experiențe mistice, practici inutile, reguli autoimpuse, “nu sunt de nici un…
Vezi articolul original 129 de cuvinte mai mult