PROTESTEZ – 51. Post-adevărul. Cum NU a fost bătut Alin Cristea în curtea Bisericii Providenţa

Oricît de „atractiv” este titlul, oricît de „auditivă” e chestiunea agresării mele fizice, este doar vîrful aisbergului.

PRINCIPALA chestiune este faptul că o biserică baptistă a angajat gardieni pentru a împiedica pe cineva să participe la slujbele religioase.

Diverse persoane mi-au spus că nu au mai auzit aşa ceva.

De asemenea, diverse persoane şi-au exprimat opinia că o biserică nu ar trebui să procedeze așa.

1.

Prima precizare pe care mă grăbesc să o fac este că nu am fost bătut de creștini din Biserica Providența. Am fost bătut (asta însemnînd şi o lovitură cu bocancul în rinichiul drept, cînd eram la pămînt) de către doi gardieni de la firma Guardia. Nu le cunosc numele, nu s-au legitimat.

Unul dintre ei s-a legitimat în aceeași zi, seara, în prezența Poliției, în fața Bisericii Providența, dar nu am reușit să citesc numele lui (1. era seara, 2. nu aveam ochelarii la mine, 3. din cîte am putut observa, modul în care e alcătuită legitimația nu facilitează lectura ei).

Precizez și că în ultimii 12 ani am fost agresat fizic de cel puțin 3 ori de oameni din conducerea Bisericii Providența. Numele lor sînt menționate în mesajul PROTESTETZ Nr. 50.

Ca în majoritatea cazurilor, entitatea care este în atenția mea și căreia mă adresez este BISERICA Providența, nu vreo persoană sau un grupuscul din cadrul organismului eclesial.

Ca ÎNTOTDEAUNA, nu forma instituționalizată are prioritate în gîndirea mea logică și TEOLOGICĂ, ci ORGANISMUL eclesial.

„Conducerea orientată după Noul Testament este organică și funcțională. Orientarea ierarhică / pozițională este fundamental lumească.” – Frank Viola, Reimaginarea bisericii, Editura Kerigma, Oradea, 2011

2.

Principala mea grijă, în cadrul incidentului, care nu a durat mult – dar oricine își poate da seama că a fost intens -, a fost să protejez aparatul foto, pe care gardienii au încercat să mi-l ia.

Am două înregistrări și cîteva fotografii.

O să afișez aici fotografiile.

Cine dorește să vizioneze una dintre înregistrări, pe care au văzut-o deja cîteva persoane, poată să îmi facă o vizită.

Incidentul a avut loc în 24 decembrie 2017 la amiază, cu cîteva minute înainte de ora 12.00.

Cum la Poarta Pantofiștilor nu era nici un gardian, am intrat, ca și în alte dăți, în clădirea bisericii. În momentul în care intrat în clădire, am fost tras înapoi de un gardian, agresat fizic și am căzut la pămînt, în curtea bisericii.

„Conversația” care a urmat este de cel mai jos(nic) nivel, din partea gardianului.

Am afișat în 24 decembrie 2017 pe contul meu de Facebook următoarele:

Din „conversatia” de la ora 12.00 (inregistrata)

Alin Cristea (jos, pe caldarim): Cine esti? Legitimeaza-te.
Gardianul: Sugi (aratind stiti voi care deget)

AC: Cine esti?
G: Dumnezeu

AC: De la ce firma esti?
G: Treaba mea

AC: Cine esti? Legitimeaza-te.
G: Ba, vezi ca te bat de te caci pe tine.

AC: Cum adica ma bati?
G: Nu vezi ca esti un prost?

AC: De la ce institutie esti?
G: De la institutia statului.

AC: Nu cred.
G: Hai sus sa te bat.

AC: De la ce firma esti? Legitimeaza-te.
G: Nu vreau.

AC: De la care firma esti?
G: Care vreau eu. Vrei sa-ti sparg aparatul?

G: Adresindu-se cuiva care trecea prin curte: Il cunoasteti pe boschetarul asta? (cu referire la AC)

AC: Legitimeaza-te.
G: Vreau sa te ridici sa te bat.

AC: Cine esti? Arata-mi cum te cheama.
G: Zori de zeama

Nota

La 17.00, in fata politistilor (carora le-am spus ca la 12.00 gardianul nu s-a legitimat), gardianul mi-a aratat legitimatia, dar n-am reusit sa citesc numele lui.

Cei doi gardieni implicați în incident m-au amenințat cu altă ocazie.

Ceilalți gardieni care au fost începînd din iulie 2017 nu m-au amenințat, au vorbit frumos cu mine, presupun că e mai bine să îi acuzăm pentru violenţă pe cei doi gardieni (proști și aroganți) decît firma Guardia.

Totuși, firma Guradia poartă răspunderea.

Vinovatul moral este însă Biserica Providența, care a creat contextul pentru acest incident, mai ales că nu am fost bătut în afara proprietății instituției, ci în curtea instituției.

Ordinea cronologică este: bătut și tîrît dincolo de limita proprietății, nu: tîrît dincolo de limita proprietății și bătut.

Recurgerea la violență a gardienilor a fost ilegitimă, abuzivă, întrucît nu am opus rezistență.

La fel cum m-au tîrît DUPĂ ce m-au bătut puteau să mă tîrască și fără să mă fi bătut.

ÎNTOTDEAUNA am dat curs solicitării gardienilor de a mă conduce afară din clădire, respectiv în afara proprietății private a instituției religioase, DUPĂ ce ÎNTOTDEAUNA le-am cerut să se legitimeze.

Să vedem ce ne spun fotografiile de la fața locului:

În prima fotografie se pot observa 4 obiecte: mănușa, partea inferioară a pancartei, șapca cu cozoroc, cocardă.

Consider fotografia suficient de sugestivă – ceva s-a întîmplat acolo, nu?, de au ajuns aceste obiecte pe jos. De obicei ele stau atîrnate de un corp, nu le găsim de obicei pe jos, pe stradă.

Are cineva tupeul să zică că eu le-aș fi aruncat pe jos?

Păi unii ați și trecut pe lîngă ele…

Am fost bătut în curtea bisericii, de unde am fost tîrît cîțiva metri pînă în afara Porții Pantofiștilor.

Șapca îmi căzuse ÎN curtea bisericii. Cum a ajuns în afara curții? Cu un șut de bocan al unuia dintre gardieni.

În seara aceleiași zile, am fost din nou în fața Porții Pantofiștilor, pastorul SS Iluțan a chemat din nou poliția, care a constatat că nu am făcut nimic pentru care să fie chemată poliția și i-a pus în vedere pastorului să nu mai cheme pentru orice poliția (de urgență), că există amenzi pentru astfel de apeluri nejustificate.

În cursul discuției (ciudate) care a avut loc în seara zilei de duminică, 24 decembrie 2017, în jurul orei 17.15 – doi polițiști, doi gardieni, pastorul SS Iluțan, Alin Cristea și… soțul lui Noemi Sălăjan (în ce calitate a participat la discuții?) -, pastorul a zis polițiștilor că la amiază am venit cu o pancartă. Am întrebat acolo: Ce scria pe pancartă? Nu știu, a răspuns pastorul.

Așadar, pastorul încerca să mă incrimineze pentru că avusesem o pancartă, dar nu știa ce scria pe ea.

Unul dintre gardieni mi-a rupt pancarta. Nu cred că stă în atribuțiunile gardienilor să facă așa ceva. Pancarta era confecționată din carton și materiale ușoare, nu constituia un obiect de apărare. Și, cum am menționat deja, eu nu m-am apărat, am protejat doar aparatul foto, pe care au încercat să mi-l ia (și care probabil ar fi fost aruncat pe caldarîm).

Am intrat, cu altă ocazie, cu pancarta, în biserică (și am așteptat gardienii). Cînd au sosit, m-au poftit afară, nu mi-au rupt pancarta, nu m-au agresat fizic.

3.

Oamenii ieșeau de la biserica, iar eu eram căzut la pămînt, pe mîna stîngă.

NIMENI nu s-a apropiat de mine, cînd eram în acea stare și cînd strigam: Ajutor!

Iată care era starea mîinii mele stîngi pe care eram rezemat (iar cu dreapta țineam strîns aparatul foto):

Cu circa o lună înainte, avusesem o durere foarte puternică în partea stîngă (încît am țipat) și în mîna stîngă, încît a fost necesar să mă duc la cardiolog, în 5 decembrie 2017, să văd dacă nu am avut un (pre)infarct.

În următoarea zi a trebuit să merg la reumatolog, care m-a trimis la o radiografie a vertebrelor superioare și mi-a găsit un cioc de papagal (osteofite) între două vertebre, pentru care am primit tratament medicamentos timp de o lună (și recomandare de fizioterapie).

Toată luna decembrie am avut dureri de spate, cum am și menționat, în repetate rînduri, pe contul meu de Facebook.

Așadar, în 24 decembrie 2017 eram la pămînt în fața Bisericii Providența, tocmai pe mîna stînga, tocmai pe partea stînga cu care avusesem și încă aveam atunci probleme.

NIMENI nu s-a apropiat de mine.

Și dacă nu aș fi avut nici o problemă de sănătate (după cum m-a avertizat doctorul, și acum, după 4 luni, încă am amorțite două degete de la mîna stîngă), și tot ar fi trebuit CREȘTINII să aibă minima bunăvoință să se apropie de un om căzut la pămînt.

Unul dintre motivele pentru care mesajul acesta este să vă atrag atenția, încă o dată, că Dumnezeu urăște sărbătoarea împletită cu nelegiuirea. Și că sensul oricărui post sau al oricărei sărbători are de a face cu dezlegarea lanțuirilor răutății.

Apropierea sărbătorilor pascale nu este, deci, un prilej de bucurie în primul rînd, ci un prilej de smerire și de resemnificare a sărbătorilor, nu prin declarații pompoase și mese îmbelșugate, ci prin efortul relațional de frățietate în Hristos, care, de fapt, trebuie făcut cu ocazia fiecărei euharistii.

Ba chiar nu doar în prima duminică a fiecărei luni TREBUIE să ne cercetăm, ci fiecare zi!

Dacă mesajele mele, atît de directe uneori, nu vă cercetează, mă întreb ce altceva v-ar mai putea cerceta?…

4.

După incidentul din 24 decembrie 2017 de la amiază, am fost la poliție. Cei de la poliție erau la Biserica Providența, unde fuseseră chemați că cică aș fi deranjat pe acolo, așa că a trebuit să-i aștept și apoi am discutat.

Ei aveau (ca şi gardienii cu alte ocazii) o singură perspectivă. Mai mult, aveau tupeul să privească realitatea prin acea perspectivă, oferită de pastorul SS Iluţan şi alţi lideri ai Bisericii Providenţa.

Bunăoară, îmi spune unul dintre poliţişti că TOATĂ LUMEA a văzut…

Care toată lumea?, am spus. Păi toată lumea era înăuntru, nu avea cum să vadă ce se petrecea… afară.

Au fost 3 oameni în curte, s-a apărat polițistul.

Păi 3 oameni nu înseamnă… TOATĂ LUMEA, am concluzionat eu, cu forța, imbatabilă, a adevărului.

5.

Iată ce am scris în seara acelei zile de 24 decembrie, la rubrica „Fiecare zi are ceva deosebit” (scriu astfel de mesaje din cînd în cînd):

Fiecare zi are ceva deosebit (24.12.2017)

In mod sigur unii veti spune ca ziua asta ramine in istoria vietii mele, avind in vedere ca am fost batut (asa insemnind si cel putin o lovitura cu bocancul in rinichiul drept) de doi gardieni in curtea Bisericii Baptiste Providenta din Oradea.

Da, nu o voi uita, dar, din anumite puncte de vedere, e mult mai important CUM a inceput ziua aceasta si CUM s-a incheiat.

In primele ore am pus pe Facebook o serie de citate interesante, frumoase, sănătoase din punct de vedere spiritual.

Nu am fost mirat cind un vechi prieten mi-a scris:

„Să ne trăiești, Aline!

Să rămâi veșnic binecuvântat, adevărat, și relevant!

Cu lacrimi în ochi îți scriu aceste sărmane cuvinte, dar care să fie pentru suflet, pentru inimă și pentru minte!”

Iar ziua mea s-a incheiat foarte sanatos (spiritual vorbind), din punctul meu de vedere, cu ce i-am raspuns unui var de-al meu uimit de incidentul de la amiaza:

Oricit ar suna de ciudat, ASTA e, intr-adevar, cel mai frumos Craciun din viata mea. E o onoare sa suferi din pricina adevarului. Sa te simti superior nu pentru inteligenta sau talentele tale, ci pentru ca esti loial adevarului, asta e cel mai frumos cadou din viata mea.

Aș fi vrut să scriu să scriu Nr. 51 din seria PROTESTEZ în decembrie sau măcar ianuarie, dar au fost sărbătorile (pentru mine nu așa de importante ca pentru voi), am avut probleme de sănătate, sînt ocupat și cu articolele critice la adresate baptiștilor ofiliți din condurea Uniunii și a comunităților regionale (în ultimi ani s-au înmulțit, la fel ca la Biserica Providența, cazurile de corupție), am afișat articole din revistele baptiștilor din anii 1920-1940, am construit grupaje informative despre protestele mișcării REZIST de acum un an și, binînțeles, am fost foarte prezent pe Facebook.

La o distanță de exact 3 luni de la incidentul de Crăciun, pot să relatez la fel de lucid și noncinic aspectele importante ale acelui incident care, evident, face parte deja din istoria baptiștilor români (postdecembriști).

Ar trebui să vă fie rușine că ați sărbătorit Nașterea Domnului cu gardieni la poarta bisericii.

Să vă fie rușine dacă sărbătoriți Paștele (vinerea) și Învierea (duminica) cu gardieni la poarta bisericii.

6.

Cel mai „interesant” fenomen nu îl reprezintă totuși nici agresarea mea fizică, nici nepăsarea CREȘTINILOR față de cel căzut la pămînt, ci declaraţia post-eveniment a pastorului SS Iluțan, acolo, la Poarta Pantofiștilor, în public, spunîndu-mi: „N-ai fost bătut.”

Aşadar, fraierilor care aţi citit pînă aici, Alin Cristea NU a fost bătut în curtea Bisericii Providenţa.

Ce bine că bisericile au (cel puțin) un pastor. De unde ar fi știut adevărul fără li-l spună pastorii?

Alin Cristea, 50 de ani, Oradea

Creștin postprotestant, evanghelic moderat, baptist conservator

Blogger, catrenist, relaționist

Nepotul lui Gligor Cristea, unul dintre pionierii credinţei baptiste în România

Editorul blogului România Evanghelică (49.000 de postări), al blogului RoEvanghelica (17.000 de postări) și al altor 100 de bloguri

Editorul revistei Oradea Evanghelică

Editorul revistei electronice File de istorie baptistă

Mogulul blogosferei evanghelice

Licențiat în teologie baptistă (Institutul Biblic Emanuel Oradea, 1999, cursuri la zi)

Licențiat în topografie minieră (Institutul de Mine Petroșani, 1993, cursuri la zi)

Președintele Asociației Thymos – 10 ediții ale Premiilor Thymos pentru bloguri evanghelice

“Evanghelicul român cu cea mai mare vizibilitate pe Internet” (Răsvan Cristian Stoica, 2011)

„Patriarhul blogurilor evanghelice” (Corneliu Constantineanu, 2014)

„A guru of media” (Sebastian Văduva, 2015)

„Arhivarul evanghelicilor romani” (Cătălin Dupu, 2015)

„Cel mai bun jurnalist creştin al momentului în România (Mihai Chiriguţ, 2006)

“Cel mai cu vechime jurnalist evanghelic în spațiul virtual” (Daniel Bulzan, 2007)

„Merită cu prisos titlul de Evangelical Media Champion (Mihai Ciucă, 2007)

„Prin intermediul internetului a trimis mii de mesaje informative creştinătăţii române din întreaga lume (Caius Obeada, 2007)

„Alin Cristea are un stil aparte de a spune lucrurile, șocant pentru mintea noastră de evanghelici, neevlavios de multe ori, dar este unul dintre puținii oameni care au imaginea de ansamblu asupra mediului evanghelic online…” (Laurențiu Balcan, 2014)

„Alin Cristea a stârnit (mereu) mai mult interes decât toți politicienii care au trecut (sau nu) prin UEO [Universitatea Emanuel Oradea]” (Marius Teodoru, 22 octombrie 2014)

„Alin imi plac la nebunie mesajele tale teologice ce proving din enciclopedia experientei tale, imi plac ca nu sunt biased, nu ai nici o influenta, you go sola Scriptura! Mi-ar place sa citesc o carte teologica marca Alin Cristea, teologie pura.” (Felix Macovei, 21 august 2017)

„Alinierea gandirii cu exprimarea verbala/in scris. Nu am intalnit pe nimeni care sa fie atat de deschis sa descrie ce gandeste (poate pentru ca ei considera ca e nepotrivit sau nu e relevant)…dar asta inseamna sinceritate si in parte, umblare in lumina. Noi…restul..ne fortam la o piosenie de suprafata (I’m still fighting with it)” (Darius Ile, 6 iulie 2017)

„Cred ca, prin ce faci tu, reusesti sa aduci un echilibru, intr-o zona extrem de dezechilibrata.

Din ce observ eu, mare parte din evanghelici se arunca in exprimari, pompoase, nerealiste, uneori false ( fie pe fond de necercetare sau lipsa de cultura fie pentru a manipula) si altfel de lucruri de acest gen. Ori tu ai darul de a aduce cu picioarele pe pamant astfel de manifestari…” (Corneliu Paraschiv, 21 decembrie 2017)

http://romaniaevanghelica.wordpress.com/alin-cristea

http://asociatiathymos.wordpress.com/referinte

Alin Cristea – un protestatar orădean împotriva corupției din guvern, dar și împotriva corupției din instituțiile religioase

Din seria SCRISORI DESCHISE

PROTESTEZ față de comoditatea spirituală și indiferența civică a baptiștilor și penticostalilor români (22.12.2017)
Scrisoare de dispreț față de baptiștii și penticostalii români (20.12.2017)
Scrisoare de dispreț față de baptiștii și penticostalii orădeni (08.12.2017)
Reformațiunea administrativă și antireformismul spiritual – Scrisoare deschisă către Marius Birgean și Emil Bartoș (11.11.2017)
Scrisoare deschisă către Biserica Baptistă Emanuel din Oradea (01.06.2017)
Scrisoare deschisă către Consiliul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România – 30 mai 2017
Ionescu la Capitală – Scrisoare deschisă către Biserica Penticostală Betel din București (30.05.2017)
Ionescu în deplasare – Scrisoare deschisă către Biserica Penticostală Poarta Cerului din Timișoara (27.05.2017)
Despre Cristian Ionescu – Scrisoare deschisă către Biserica Baptistă Betel din Timișoara (24.05.2017)
Egoismul penticostalilor – Scrisoare deschisă către conducerea Cultului Penticostal din România (23.05.2017)
Scrisoare deschisă către Ben-Oni Ardelean și ceilalți parlamentari evanghelici prezenți duminică, 26 februarie 2017, la Biserica Penticostală „Sfânta Treime” din Bistriţa (27.02.2017)
Scrisoare de dispreț față de baptiștii și penticostalii orădeni (11.02.2017)
Scrisoare deschisă către Consiliul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România (07.07.2016)
Scrisoare deschisă către Biserica Baptistă Betel din Timișoara – 25 aprilie 2016
Scrisoare deschisă către Biserica Baptistă Betel din Timișoara (04.02.2016)
Scrisoare deschisă către Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România (29.04.2015)
Scrisoare deschisă către Biserica Baptistă Golgota din Arad (17.02.2015)
Scrisoare deschisă către conducerea Cultului Penticostal din România (13.11.2014)
Scrisoare deschisă către Federaţia Baptistă Europeană (24.09.2013)
Scrisoare deschisă către pastorul Petrică Vidu (17.03.2012)

Din seria PROTESTEZ au apărut 50 de postări:

1. PROTESTEZ (26.03.2017)
2. Minciuna pastorului Ștefan Iluțan (27.03.2017)
3. PROTESTEZ – Replică lui Ştefan Iluţan (27.03.2017)
4. PROTESTEZ – 1 aprilie 2017 (01.04.2017)
5. PROTESTEZ – Stop mersului la biserică (02.04.2017)
6. PROTESTEZ – 6. Discernămîntul (03.04.2017)
7. PROTESTEZ – 7. Comitetul (03.04.2017)
8. PROTESTEZ – 8. Avanpremieră (04.04.2017)
9. PROTESTEZ – 9. A fost ora 19.00 (04.04.2017)
10. PROTESTEZ – 10. Cazuri și necazuri cu baptiști orădeni în presă (05.04.2017)
11. PROTESTEZ – 11. Puterea cuvintelor sau puterea IDEILOR? (08.04.2017)
12. PROTESTEZ – 12. Adevărul. Introducere (09.04.2017)
13. PROTESTEZ – 13. Adevărul. Alin Cristea (10.04.2017)
14. PROTESTEZ – 14. Adevărul. Teofil Stanciu (11.04.2017)
15. PROTESTEZ – 15. Adevărul. Post-adevăr (12.04.2017)
16. PROTESTEZ – 16. Adevărul. Adevărul nu poate fi compromis (13.04.2017)
17. PROTESTEZ – 17. Joia Mare (14.04.2017)
18. PROTESTEZ – 18. Vinerea Mare. Ghetoizarea (14.04.2017)
19. PROTESTEZ – 19. Sîmbăta Mare. Glorioasa Tăcere (15.04.2017)
20. PROTESTEZ – 20. Învierea. Îngerii (16.04.2017)
21. PROTESTEZ – 21. Ziua Mondială a Libertății Presei (04.05.2017)
22. PROTESTEZ – 22. Cultura protestului (06.05.2017)
23. PROTESTEZ – 23. Vocile critice la adresa emanuelismului negruţian (19.05.2017)
24. PROTESTEZ – 24. La Clubul Baptist Providenţa nu e voie în pantaloni scurţi (25.06.2017)
25. PROTESTEZ – 25. Scurte, despre papagali (26.06.2017)
26. PROTESTEZ – 26. Betoane și orhidee (29.06.2017)
27. PROTESTEZ – 27. Betoane și orhidee (2). Și despre deprimanta întîlnire de joia (30.06.2017)
28. PROTESTEZ – 28. Betoane și orhidee (3). Și gardieni (02.07.2017)
29. PROTESTEZ – 29. Betoane și orhidee (4). Și gardieni. Dar onoare? (03.07.2017)
30. PROTESTEZ – 30. Scurte, despre papagali (2) (04.07.2017)
31. PROTESTEZ – 31. Prohibiția Providenței (07.07.2017)
32. PROTESTEZ – 32. Din nou gardieni, din nou recursul la ADEVĂR (04.09.2017)
33. PROTESTEZ – 33. Din nou gardieni, din nou recursul la ADEVĂR. Completări (04.09.2017)
34. PROTESTEZ – 34. Guvernarea eclesială (1). Principii (07.09.2017)
35. PROTESTEZ – 35. Iar n-am fost lăsat să intru în Biserica Baptistă Providența din Oradea (21.10.2017)
36. PROTESTEZ – 36. Adevărul înainte de toate (27.10.2017)
37. PROTESTEZ – 37. Despre o sesizare și despre imaturitate spirituală (09.11.2017)
38. PROTESTEZ – 38. Ultimatumul dat lui Alin Cristea de Biserica Baptistă Providenţa Oradea (17.11.2017)
39. PROTESTEZ – 39. Ultimatumul dat lui Alin Cristea de Biserica Baptistă Providenţa Oradea. Completări (1) (18.11.2017)
40. PROTESTEZ – 40. Ultimatumul dat lui Alin Cristea de Biserica Baptistă Providenţa Oradea. Completări (2) (18.11.2017)
41. PROTESTEZ – 41. Ultimatumul dat lui Alin Cristea de Biserica Baptistă Providenţa Oradea. Completări (3) (19.11.2017)
42. PROTESTEZ – 42. Ultimatumul dat lui Alin Cristea de Biserica Baptistă Providenţa Oradea. Completări (4) (23.11.2017)
43. PROTESTEZ – 43. Gîndirea logică și gîndirea teologică (24.11.2017)
44. PROTESTEZ – 44. Gîndirea logică și gîndirea teologică (2) (25.11.2017)
45. PROTESTEZ – 45. Emanuelizarea Bisericii Providența (25.11.2017)
46. PROTESTEZ – 46. A venit iarna… și la Poarta Pantofiștilor (03.12.2017)
47. PROTESTEZ – 47. Din nou, iarna, la Poarta Pantofiştilor (10.12.2017)
48. PROTESTEZ – 48. Cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publică (11.12.2017)
49. PROTESTEZ – 49. How Should We Then Celebrate? (18.12.2017)
50. PROTESTEZ – 50. Biserica Providența, nu ți-e rușine? (23.12.2017)
51. PROTESTEZ – 51. Post-adevărul. Cum NU a fost bătut Alin Cristea în curtea Bisericii Providenţa (25.03.2018)

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s