Călăuza ateistului, Editura Politică, București, 1961, 720 pag. (traducere din limba rusă, Moscova, 1961)
“Rezervînd femeii locul de roabă casnică, creștinismul, islamismul și mozaismul se ridică unanim împotriva oricăror încercări făcute de femei de a participa la viața socială. Și acest lucru este de înțeles, căci femeia, ocupată cu o muncă productivă, cu muncă obștească, nu poate închina bisericii tot timpul său. Participînd deopotrivă cu bărbații la rezolvarea problemelor importante sociale și de stat, așa cum se întîmplă în socialism, femeile se eliberează de sub influența prejudecăților religioase și încetează să mai fie niște ‘oițe sfioase’ pe care le tund preoții. De aceea teologii moraliști se străduiesc din răsputeri să demonstreze că femeile, prin însăși firea lor, nu se pot îndeletnici cu o activitate științifică sau social-politică. Nu este greu de priceput cît rău pricinuiește propagarea ideii că femeia este inferioară din punctd e vedere social și moral. De entuziasmul…
Vezi articolul original 26 de cuvinte mai mult