“Pe durata şederii mele în America şi în Hong Kong am lucrat ca şi capelan de spital vreme de peste 20 de ani. Ori de câte ori îi vizitam pe pacienţi, erau întinși în pat. Mă apropiam de ei și îi întrebam: “Cum vă simţiţi azi? Sunteți mai bine?” Şi, de obicei, le spuneam: “Sunt capelanul spitalului. Aş vrea să vă împărtăşesc Evanghelia.” Ori îi întrebam: “Îl cunoaşteţi pe Cristos?” Eram foarte delicat.
Cei mai mulţi pacienţi pe care-i vizitam erau foarte amabili. Dar, când pomeneam de Evanghelie sau despre Cristos, îmi replicau: “Nu, sunt prea obosit” sau “Nu sunt dispus acum să ascult” şi nu mai puteam continua. Odată refuzat, eram obligat să mă opresc și să-mi reanalizez abordarea. Din 15 pacienți, doar unul singur îmi asculta mărturia. Ceilalți nu voiau…
Vezi articolul original 192 de cuvinte mai mult
RoEvanghelica 