Alin Cristea (4)

alin-5ian2018

Exista niste atuuri pe care le am si le folosesc in activitatea mea publica, care are de a face cu 1). cultura religioasa (postprotestanta), 2). cultura civica, 3). cultura generala.

Ele sint foarte importante, mai ales in ultimii 5 ani, cind, intr-un mediu confesional (radicalizat) precum cel al pocaitilor romani, trebuie sa fac fata unor deficiente pe care unii le atribuie personajului public Alin Cristea:

1). Cica sint exclus din Biserica Baptista Providenta (din 2006).

Nu am recunoscut niciodata ACEA decizie, primita prin posta si bazata pe minciuna presedintelui Comunitatii Bisericilor Crestine Baptiste Oradea din vremea aceea, Florin Negrut / Florian Negrutiu (fratele lui Paul Negrut), conform careia eu as fi fost audiat de o comisie.

Tocmai Florin Negrut a refuzat sa imi puna cele 13 intrebari pregatite pentru cei care candidau pentru Comitetul Bisericii Baptiste Providenta.

Eu am pastrat o semirelatie cu Biserica Providenta in toti acesti 12 ani.

Decizia abuziva de excludere nu apartine Adunarii Generale (care este autoritatea finala intr-o biserica din Cultul Baptist din Romnania).

2). Sint divortat (din 2012).

Da, sint divortat – sotia mea a divortat, dupa 20 de ani de casnicie.

Nu a avut motive, dar s-a folosit de pretexte.

Am facut apel si recurs.

Nu am facut procesul de partaj, din mai multe motive.

3). Nu sint angajat.

Pai nu scrie in Biblie: „Cine nu munceste nici sa nu manince”?

Nu, nu scrie! 🙂

Asa ziceau comunistii.

In Biblie scrie: Cine nu vrea sa munceasca nici sa nu manince.

Dar, si daca ar fi fost prima varianta, chestiunea, din punct de vedere TEOLOGIC – primul care ar trebui sa ne intereseze – e mult mai complexa.

Persoanele cu handicap care nu muncesc nu merita sa manince?

Ce inseamna a munci?

Mult mai putin decit a lucra. Caci Isus a lucrat, nu a muncit.

Ba, ca sa vedem cit de complicata e chestiunea, sa ne amintim ca i-a trimis pe ucenici doi cite doi, cerindu-le sa nu-si ia traista cu ei si sa nu se ingrijoreze ce vor zice cind vor fi luati la rost de autoritati.

ODIHNA e concept teologic (fundamental), munca nu este.

Locuiesc de 5 ani in chirie, fara sa am vreo sursa lunara de venit. Supravietuiesc din donatiile financiare si de alt fel ale unor rude, prieteni, cititori. Pe multi nu i-am intilnit niciodata.

4). Cică folosesc cuvinte indecente.

Nu exista asa ceva. Exista IDEI indecente.

Asadar, as putea exprima IDEI indecente cu cuvinte decente.

Dar, de fapt, eu exprim, UNEORI, IDEI decente, foarte importante, cu cuvinte considerate, de obicei, indecente.

Am o strategie pusa la punct de citiva ani si in ceea ce priveste exprimarea aceasta nonconformista, dar doar UNEORI. Dupa cum se stie (doar am 50 de ani si sint persoana publica), nu fac parte din vocabularul meu astfel de cuvinte, dar am facut eforturi in ultimii ani sa le dobindesc si sa le folosesc, pentru a violenta urechile blege si constiintele adormite ale pocaitilor timpiti si aroganti.

De asemenea, am proceduri stabilite de citiva ani pe care le aplic pe Facebook cu severitate hotilor de timp si celor care nu reusesc sa faca distinctia intre mizele mari ale unei discutii si nemernicile mize mici care apar aproape intotdeauna in procesul dialogal.

No, acum ca v-ati delectat cu deficientele personajului Alin Cristea, sa trec la chestiunea importanta – sa va comunic un atu pe care il am.

Il voi numi BUCURIA.

Este un aspect pe care il cunosc putini, fiind pus in umbra de alte lucruri care se cunosc despre mine, precum inteligenta, educatia, talentul muzical etc.

Imi aduc amitne foarte bine ca acum 5, dupa divort si mutarea in chirie, ma intrebam, si cu ingrijorare, si cu curiozitate, oare ce se va intimpla cu mine in urmatorii ani, ba chiar ma intrebam daca o sa mai rid, o sa mai pling, precum un om normal.

Stiam de la pastorul Emil Bartos, care a avut parte de pierderi dureroase, ca refacerea interioara ar dura cam 2 ani, dupa cum citise si el despre alte cazuri.

Activitatea mea sustinuta pe Internet mi-a fost de folos in acest sens – am fost tot timpul ocupat si am asteptat sa treaca 2-3 ani, sa vad ce o sa mai fie cu sufletelul lui Alin Cristea.

Acum 2 zile, in 5 ianuarie 2018, s-au implinit 5 ani de cind am fost scos afara din apartamentul pe care l-am putut achizitiona cu avansul din patrimoniul financiar al parintilor mei, urmind sa fie platit in rate in urmatorii 20-30 de ani.

Am luat cu mine tot ce mi s-a dat de acolo.

Am intrat intr-o perioada de semidetentie, care a ajuns la 5 ani.

In ultimii 5 ani, mai ales in ultimii 3 ani, bunul Dumnezeu a ingaduit sa pot sa merug inainte intr-un fel interesant, care atrage atentia altora. 🙂

Am bucuria de a comunica, la un nivel amplu, IDEILE lui Dumnezeu.

Sint un om educat si am bucuria sa pot rezona cu multe din ideile culturale.

Sint relationist (dar nu prea prietenos), am un apetit relational ridicat si am bucuria de a avea relationari cu diverse categorii de oameni.

Rezonez semnificativ cu muzica (si cu polemica) si am bucuria de a ma refugia in muzica, cum zicea cineva despre mine acum citiva ani.

Lucrez cu foarte multa informatie in fiecare zi si am bucuria de a afla multe lucruri interesante, incit ma tem ca nu o sa ma despart, totusi, asa usor, de planeta asta (mizerabila).

Am trecut prin suficiente necazuri si suferinte in viata ca sa fiu un morocanos. Nu sint.

BUCURIA pe care o am deseori imi ofera un echilibru psihic si mai ales spiritual extraordinar.

Uneori simtiti CEVA in modul in care scriu. Eu cred ca e vorba de BUCURIE.

Ma refer la BUCURIE ca la un parametru spiritual, de tip teologic.

Nu consider ca oamenii care au un farmec aparte prin volubilitatea lor au neaparat si BUCURIE.

Nu am pretentia ca m-am facut inteles pe deplin pe palierul logic.

Dar pe palierul teologic, o minima intuitie (c-asa ne-a facut Dumnezeu, sa intuim o droaie de CONCEPTE) cred ca poate ajuta pe oricine sa rezoneze cu ce am scris in a doua parte.

Caci prima parte devine, evident, nonsemnificativa in raport cu a doua parte.

Jos inginerismul nonvital!

Fie ca e vorba de cum ne aranjam apartamentul, fie ca e vorba de cum ne mobilam locuinta sufletului.

De BUCURIE avem nevoie pentru locuinta sufletului.

Dar nu se gaseste niciunde de cumparat. 🙂

Se obtine prin mijloace nonmercantiliste.

http://www.facebook.com/alin.cristea.9

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Alin Cristea (4)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s