Nu am nici o indoiala ca pentru multi Revelionul inseamna frica de singuratate / insingurare, de propria fiinta interioara. care este neinduratoare, atunci cind ii permitem sa ramina o constiinta vie, un cuget pulsatoriu care ne sanctioneaza derapajele morale, psihice, spirituale.
Galagia si veselia de carnaval ordinar, scufundarea in pulsiuni vulgare, gesturile ignobile, inginerismul nonvital – toate acestea indica decadenta umanoizilor, aflati aproape permanent intr-o criza nu doar a finantelor, ci mai ales a sperantelor.
Ar fi frumos, nu-i asa?, macar de Revelion sa iesim in fata blocului si sa ne facem urari, ocazie cu care am putea sa ne si comunicam numele, vecinii unii altora.
ASTA ar fi un Revelion reusit.
Revelionul e inca un prilej de anxietate – sa ne demonstram noua insine si unii altora cit de singuri ne putem simti in mijlocul oamenilor care rinjesc.
Si in mijlocul vecinilor al caror nume nu il cunoastem.
http://www.facebook.com/alin.cristea.9
A republicat asta pe RoEvanghelica.
ApreciazăApreciază