Ștefan Colceriu: Moise cu coarne

„Originalul ebraic spune așa la Exod 34,29: „pe când se cobora Moise de pe muntele Sinai – iar cele două table ale mărturiei erau în mâna lui pe când se cobora de pe munte –, el nu știa că pielea de pe fața lui strălucea pentru că vorbise cu Domnul.” Versiunea greacă a Septuagintei, de dată foarte timpurie, adică de la jumătatea secolului al III-lea înainte de Hristos, păstrează înțelesul originalului, abstractizând totuși în stilul ei specific expresia ebraică „pielea feței sale” care devine în grecește „înfățișarea feței sale”. Însă și într-o parte, și în cealaltă, se spune limpede că chipul lui Moise strălucea (în ebraică qāran, în greacă dedóxastai). Dacă însă ne uităm în traducerea latinească atribuită sfântului Ieronim, adică în Vulgata, lucrurile devin greu de înțeles: „chipul lui avea coarne” (quod cornuta esset facies sua). În acest caz, principiul traducerii Vechiului Testament în limba latină enunțat de însuși autorul ei, Hebraica veritas, i-a jucat acestuia feste. Pentru că, urmând, se pare, o altă tradiție de traducere Bibliei ebraice în greacă, datorate unui învățat evreu din secolul al II-lea după Hristos, Aquila, traducătorul Vulgatei citește și interpretează greșit sensul rădăcinii triconsonantice qrn, care stă la baza a două verbe diferite, unul însemnând „a străluci”, și altul „a avea coarne”. Confuzia rădăcinii identice a celor două cuvinte e posibilă pentru că, în scrierea semitică antică se notau doar consoanele, iar vocalele erau intuite și pronunțate în conformitate cu contextul. Pe măsură ce limba ebraică avea tot mai puțini cunoscători, care, risipiți în toată lumea Orientului Apropiat, își pierduseră dexteritatea lingvistică din patrie, textele notate doar consonantic deveneau din ce în ce mai greu inteligibile. Până într-acolo încât, începând din secolul al VI-lea după Hristos, are loc o reformă a scrisului în limba ebraică ce presupune notarea cu semne specifice de regulă sub consoane a vocalelor corecte. Or, în cazul nostru, traducătorul în latină avea sub ochi numai originalul nevocalizat și a interpretat greșit rădăcina qrn, fiind convins de valabilitatea versiunii sale pe care o va fi confruntat cu aceeași soluție din traducerea lui Aquila. Astfel, cititorii Vulgatei au perseverat în lectura acestei versiuni fără sens, căreia i se datorează și apariția stranie a lui Moise din San Pietro in Vincoli.”

http://republica.ro/moise-cu-coarne

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s