Alin Cristea: Reflecții și reflexii

– Pe unii ii intereseaza chestiile inteligente / politice (citate) pe care le postez, pe altii chestiile artistice, unii citesc cu interes chestiile religioase, altii asteapta rabdatori sa scriu chestii personale. Poze, citate, comentarii – nu aveti cum sa va plictisiti pe contul Alin Cristea.

– Sîntem povesti, nu doar amintiri.

– Imi iau in serios conflictele, sint mai importante decit lipsa lor.

– Chestiunea disciplinei / maturitatii nu are de a face cu Facebook sau Internetul. Are de a face cu multe ALTELE inaintea lor: modul de alimentatie, ce carti citesti, cum te raportezi la oamenii in dificultate, de cite ori renunti la masina si mergi pe jos (sau cu bicicleta) etc.

– Uneori, oamenii stiu una si buna. Pina cind nu te raportezi direct, nonargumentativ, la singura chestiune care le confera stabilitate metafizica, comunicarea este intrerupta si devii, ad-hoc, un mic Wittgenstein, dispus mai mult sa taci decit sa vorbesti.

– Nu majoritatile fac reforme in istorie.

– Cultura protestului e mai importanta decit votul. Votul este doar cea mai vizibila parte a exercitiului democratic. Intre voturi are loc insa o viata bogata, care tine de dialogul civic, politic, religios etc. Cei care l-au votat pe Hitler trebuia sa-l lase in pace sa faca ce vrea?

– Ii invatam pe copiii nostri nu doar sa vorbeasca, ci si sa glumeasca.

– Mall-ul este un substitut pentru cele mai semnificative nevoie ale fiintei umane. Un altar pe care oamenii isi jertfesc ce au mai valoros: timpul, relatiile si, desigur, banii.

– Stabilitatea nu se obtine usor, nu se obtine deodata si nu se obtine de unul singur.

– Sint in al 50-lea an al vietii mele. Au aparut semne clare de batrinete: ma cert cu prea putini…

– Coruptia nu e o chestiune… politica.

– A fi prost tine de imprejurarile vietii, dar a fi timpit e o decizie, tine de modul in care reactionezi la imprejurarile vietii In primul caz pot sa te privesc cu mila, dar in al doilea caz te privesc cu minie.

– Daca m-am temut de ceva in viata a fost ca nu m-am maturizat suficient din punct de vedere spiritual, in viata de credinta crestina. Urmatoarea temere a fost ca nu ma las suficient de incopilarit de Duhul Sfint, ca sa fiu destul de copil incit sa-i spun Taticule lui Dumnezeu.

– Sint provocator, mai putin agresiv. Cind sint agresiv, nu sint violent.

– Succesul nu inseamna sa ai… succes.

– Felul in care reactionam la succes e mai important decit succesul in sine.

– Sint persoana cu handicap: nu pot lucra cu oameni lipsiti de entuziasm.

– Ca sa gindesti nu ai nevoie doar de minte, ci si de TIMP.

– Am zis de atitea ori: Nu oricine poate spune orice oricum oriunde despre oricine. Cît despre „civilizat”, voi ce intrati pe Internet, lasati orice speranta…

– Rostul bisericii nu are de a face cu muzica. Muzica, eventual, are de a face cu rostul bisericii.

– Aproape orice discutie despre muzica e irelevanta, cit timp nu are in vedere in primul rind ceva NEMUZICAL.

– Arta nu se explica, muzica nu se contabilizeaza, psihologia nu se… (ras)talmaceste.

– Evanghelicii (si nu doar ei, ci si unii regizori de film precum Mel Gibson) sint preocupati de plasticitatea lugubră a Rastignirii si mult prea putin interesati de radianta glorioasa a Invierii.

– Si Isus avea un fel de BBSO, cu Maria si Marta si Lazar, dar nu stim sa fi pus accentul pe muzica, ci pe prietenie autentica. Ne lipsesc Betanii… In rest, Isus a plins, s-a rugat singur, s-a chinuit cu ucenicii lui trasniti si, ca sa vezi, S-a lasat si rastignit. Dar a avut destul tupeu incit sa nu stea prea mult in mormint… Dupa aceea iar i-a luat la frecat pe ucenici, mari tantalai..

– Realitatea republicii romane: microcetateni isi dau cu parerea, zilnic, despre macrofenomene…

– Cea mai crunta dezamagire a postdecembrismului nu poarta numele Constantinescu, Antonescu sau Tariceanu, ci… Basescu.

– Pastele si Invierea sint sarbatori zilnice, nonliturgice. Daca in vreo zi nu le purtam cu noi, acea zi nu este libera.

– Adevarul ne face liberi… si responsabili.

– Eu fac, de multi ani o revolutie care se numeste (r)evolutie.

– Pe Facebook (aproape) fiecare trebuie sa dovedeasca ca are cel putin doua calitati – ca e om serios si ca are simtul umorului.

– Generatia veche casca gura la televizor, generatia noua casca gura pe Facebook. Cum dracu sa se schimbe atunci ceva in Romania?

– Ce bine sa fii tinar, zic unii. Ce folos sa fii tinar, daca nu ai mintea coapta, zic altii.

– Guvernul se ocupa cu redistriburea resurselor – medicii in Franta, muncitorii in Anglia, IT-isti in California.

– De 7 ori pe zi nu ma consider bun de ceva… De 7 ori imi revin…

– Unii sint in depresie mai tot timpul, doar ca nu-si prea dau seama ce se intimpla cu ei.

– Nu ma intereseaza… oamenii. Ma intereseaza omul. Cite unul pe rind.

– Dialogul e important, nu defensiva.

– Penticostalii cu baticul sint mai rai decit adventistii cu Sabatul.

– Omul este o fiinta socialăa, dar nu inzestrata cu apetit pentru prietenie GENERALA, ci doar pentru prietenie restrinsa. Facebook este un bun perimetru pentru dezvoltarea psiho-culturala a fiintei sociale, dar mult mai putin pentru exercitiul restrins al prieteniei.

– N-are rost sa dispretuiesc un om care are un sistem de valori gresit. Dar are rost sa dispretuiesc un sistem de valori gresit. ASTA e, de fapt, rostul vietii..

– Sint politist de circulatie. A ideilor…

– Una dintre cele mai socante descoperiri ale vietii de crestin este cind iti dai seama ca, atunci cind faci cum a facut Isus – a venit sa marturiseasca despre adevar -, o patesti ca si El: tocmai liderii autoritatilor religioase vor sa te „omoare”. Si, ca si cum n-ar fi de ajuns o astfel de descoperire socanta, urmeaza alta si mai si… Rastignirea. Sau, ma rog, taierea capului, precum a patit-o Ioan Botezatorul, tinarul ciudat care avea prostul obice de a spune adevarul… Dansul din buric / Te scapa de cap un pic.

– Ca orice altceva din terestrialitatea noastra, si Facebook exista ca sa-I dam noi Like lui Dumnezeu. Dar ne prindem greu…

– Moralitatea confera cel mult autoritate (formala sau informala), spiritualitatea confera putere (DUNAMIS).

– A vota e o onoare, a nu vota e… putoare!

– Una dintre lectiile vietii pe care am invatat-o bine e ca pentru a afla un cit de mic adevar trebuie truda.

– Practic ingineria de constructii. M-am deconstruit, m-am reconstruit, m-am metaconstruit pe Facebook…

– Ca sa fii cu adevarat tinar si sa nu-ti irosesti tineretea, ai nevoie de cel putin un batrin.

– Simpla prezenta a unui crestin intr-un mediu ostil / mediocru constituie o instigare, un scandal. Ambasadorii Cerului fac parte din Scandalul Evangheliei.

– Intr-o familie, conteaza in primul rind daca barbatul e barbat. Daca nu e, atunci nu mai conteaza ce e femeia.

– În legătură cu practica înregistrărilor, care s-a extins mult în ultimii ani (se înregistrează predici, nunţi, botezuri, fanfare, conferinţe), prind prilejul a semnala faptul că pare a fi o practică opusă celei livreşti, spre deosebire de care nu mai pretinde reflecţie, analiză critică şi conexiunea cu alte idei (din alte predici, nunţi, fanfare, conferinţe). Omul postmodern devine astfel – tot înregistrînd, mai puţin reflectînd şi iniţiind polemici ideatice – după conceptele lui Baudrillard, obez, ostatic şi obscen. “…Obscenitatea informaţiei într-un univers dezevenimenţializat…”

– Toti avem idei pre-concepute. Dar unii, din cind in cind, mai renuntam la ele. Si pre-concepem alte idei…

– Adevarata prietenie te inspira, nu te face un produs expirat.

– Oamenii inteligenti nu sint inteligenti tot timpul. Uneori sint chiar prosti.

– Nu exista sapun pentru spalarea sufletului. Doar singe. Al lui Hristos. Sacrificiu si Putere (dunamis). Timpul Cronos rascumparat in Timpul Kairos insingerat. Escatonul coborit in terestru ca Aperitiv al Ospatului care va sa vie. Istoria se dezumfla, ingerii mai trag o raita in jurul Terrei. Umanoizii au nostalgia Edenului, dar Noul Ierusalim va depasi orice asteptari.

– Ioan Botezatorul nu a facut echipa cu nimeni, Isus l-a numit insa a fi cel mai mare intre cei nascuti din femei. (Omul ala care minca lacuste era ciudat de-a binelea si nu prea il interesa vreo strategie de marketing.) Vremurile in care traim sint dominate de (in)cultura echipei si a succesului dobindit prin competitie (sau prin plagiat), in detrimentul actului sacrosanct al loialitatii fata de adevar. Nu de echipe duce lipsa Romania, ci de loialitate fata de adevar. Nu zicea si grecul ca, in prietenie, gradul primordial de relationare are de a face cu adevarul, nu cu vreun prieten?

– Muzica manelista din bisericile penticostale se potriveste cu predicile maneliste din aceste biserici. Dupa sute de ani de muzica buna si de teologie valoroasa, iata unde am ajuns!

– Biserica este formata din oameni, asadar vorbim de biserica sau de oamenii care alcatuiesc biserica? De ce a devenit atit de important si, in acelasi timp, atit de abuzat, conceptul de biserica? Crestinii sint urmasii lui Hristos, nu urmasi ai unui sistem religios

– Mai important decit sa ma simt eu confortabil e sa ii fac pe altii sa NU se simta confortabil.

– Adevarata provocare a vietii (crestine) nu e sa crezi n(tr-un) Dumnezeu, ci in Sfînta Treime. Dumnezeu este unul singur, dar nu o singura PERSOANA.

– Nu e nevoie de prea multă inteligenta pentru a fi intelept. Dimpotriva, e nevoie sa fii suficient de prost incit sa crezi ca inteligenta ta e limitata.

– Fiecare om este o poveste. Bloggingul ar putea să contina episoade din viaaa umana. Sau nu.

– Nu conteaza ce suprafata are locuinta sau gradina ta, conteaza cit spatiu ai in suflet.

– vai amar te oboseşti în drum spre-o bancă unde nu te-aştept plecat-am de-acolo de mult timp să vremuiesc vremea ce mi-e dată nu poeme să lustruiesc ci noeme de le-ntîlnesc în drumu-mi dincolo de peşteră umbrele rămase în urmă mă urmăresc dar eu ştiu că norii nu zîmbesc oricui ci celui care ştie să-i deschidă cu cheia magică a lucidităţii da să ştii de unde vine lumina e poarta spre nepătruns dar calea-i lungă oboseala multă praf destul şi inima gîfîie inima asta care nu sînge duce ci atomii înţelepciunii care se rătăcesc uneori iar noi ne gîndim iar şi iar de unde lua-vom lumină că sîntem doar călători doar aripile unor îngeri ce urcă scara spre tărîmul aurit unde căpăta-vom trupuri acum doar spirite sîntem sprinţare uneori alteori ţestoase şerpuind greoi sub raza soarelui bătută-n aripi de inocenţi columbi rătăciţi şi ei într-o lume a ţărînii a morţii a intenţionalităţii autoriale şi a lecturii negociate de parcă lumina ar fi pe bani de parcă la bursele americane japoneze nemţeşti s-ar negocia atomii nu nu e de ajuns să ştim de unde vine lumina trebuie să o putem şi privi în timp ce se îndreaptă spre noi fără toane fără tonele de colb adunate de tînăra minge terestră ce tot fuge pe lîngă soare presupusă sursă de lumină dar inima noastră numai sîngeroasă nu e sîngeroşi sînt meteoriţii care înţeapă lumină dar ei sîngerează că nu ştiu ce tăiş are lumina şi ce blîndeţe cînd ne cade pe obraz cu obrazul trebuie să privim lumina nu cu ochii ochii sînt pentru altceva pentru flori şi copii şi noeme obrazul de-l întoarcem aselenizează lumina că lună ni-e obrazul ars de cei doi sori ars de meteoriţii căzuţi din neuronii noştri mustiţi iudaizaţi grecizaţi matusalemizaţi de nu mai ştim cum e gustul luminii e vai amar

– Let’s make sabbath great again! – Principiul teologic al odihnei (nu ma refer la convingerile adventiste) este mult mai important pentru o tara (care se declara crestina) decit orice principiu nonteologic al muncii. Depresia muncii trebuie invinsa prin supletea intelectual-spirituala a odihnei.

– M-am intilnit ieri cu un amic, care m-a intrebat, iar: Cum te descurci (cu banii)? I-am raspuns: Eu nu ma descurc. Tatal din Cer se descurca. In fiecare an ma intreaba acelasi lucru, in fiecare an ii raspund la fel. El e cam uituc. Eu nu.

– Eu nu vreau sa-i fac pe oameni sa rida decit ca dupa aceea sa plinga… Oi fi bufon din stirpea lui Chaplin?

– Actorii patrund in vietile noastre pe nesimtite. Si tot pe nesimtite ies, cind mor.

– Accentul exagerat pe post si rugaciune e un semn de slabiciune al bisericii.

– Viata pe Facebook scoate la iveala destepti fara desteptaciune…

1. A ne adresa pe Facebook are de a face cu modul in care ne adresam si in viata reala.

2. A produce excogitatii pe Facebook are de a face, la fel, cu modul in care facem eforturi sa gindim si in lumea reala.

3. A avea de a face cu preopinenti pe Facebook are de a face cu modul in care avem de a face cu preopinenti si in viata reala. Etc.

Cu alte cuvinte, sa nu fim schizofrenici. Sa ne pastram integritatea. Sa fim coerenti. Sa fim inventivi, nu robotei. Sa cautam valorile, nu nonvalorile. Sa imbratisam viata, nu trombonul netemperat

– Un titlu care mi s-ar potrivi mai bine ar fi: primarul blogosferei evanghelice. Eu asfaltez marile artere, eu dau apă (caldă sau du? rece) cu furtunul sau cu ?îrîita bloglocatarilor, eu fac vizite inopinate în mahalaua evanghelică și tot eu consemnez mișcările unor “interlopi” evanghelici. La primăria mea sînt listele cu blogurile (și site-urile) evanghelice, și tot la birourile primăriei mele se consemnează și mitingurile spontane din blogosfera evanghelică. Și mai stau și bine mersi pe scaunul de primar, că nu este nici un contracandidat. Cel puin pentru cîțiva ani… 🙂

Aşadar, eu nu sînt poliţistul blogosferei evanghelice, cum m-au numit unii, de ciudă, nici arbitrul blogosferei evanghelice, cum latră cîinele pus de Rădoi după mine… Nu mă ocup nici de chestiuni gramaticale…

Eu sînt MOGUL sau PRIMAR, nu mă mulțumesc cu (o)poziții mai slabe…

– E evident ca oamenii actuali traiesc muzica tocmai in contradictie cu puterea memoriei de a retine IDEI. Pe ei ii intereseaza doar momentul PREZENT. Sa nu se plictiseasca cumva, sa nu gindeasca prea mult, ca ii doare capul. Muzica ca terapie ieftina.

– Femeile acorda mai multa atentie cosmeticelor decit… ideilor din muzica.

– Exercitarea publica a spiritului critic este o forma de solidaritate comunitara.

– Trebuie sa fim agresivi, combativi, dar nu violenti.

– Nu ai nevoie de o zi intreaga pentru a te simti singur, sint de ajuns 10 minute. Natura umana are un urias potential de insingurare.

– Viata e precum pepenele din frigider – daca nu e dulce, macar te racoreste.

– Cliseele sint practicate si de oameni mediocri si de oameni inteligenti.

– Este cumplit ca se foloseste atit de mult cuvintul biserica – care este un concept confuz, intrucit indica un loc, ba chiar un anume timp – in locul celui de ekklesia (cum a tradus Luther), care indica congregatia, adunarea, lucrurile care nu se vad: neprihanire, pace si bucurie in Duhul Sfant, DAR SE SIMT.

– Cum, a fost inlaturat televizorul de pe postamentul ghilotinei si a venit rindul decapitarii retelelor sociale? Pai multe lucruri, de-a lungul secolelor, au putut fi acuzate de… impiedicarea cresterii spirituale. Mai degraba telefoanele mobile ar trebui blamate acum, decit retelele sociale. Si moda concediilor, revelioanelor, taberelor, conferintelor, festivalurilor. Ma refer la varianta exagerata a lor, care consuma timp, energie, resurse financiare si genereaza fenomene contrare celor naturale din familii si comunitatile crestine (de dimensiuni mici).

Enervarea strică concentrarea.

– La 50 de ani, ma trezesc vorbind despre Dumnezeu cu oameni (care stiu destule despre Dumnezeu). N-ar trebui mai bine sa vorbesc cu Dumnezeu despre oameni (care habar n-au despre Dumnezeu)?

– Unii se poarta cu ciinii lor precum cu copiii. Altii se poarta cu copiii lor precum cu ciinii.

– Chiar daca pare o abordare subiectiva, sper sa dea de gindit urmatoarea chestiune: Ai nevoie de cel putin 50 de ani ca sa capeti putina intelepciune.

– O alta chestiune care poate parea subiectiva: Un patratos, precum Marius Cruceru, nu va avea suficiente grade de libertate pentru a depasi perimetrul (ideologic) in care i se permit anumite zvicniri.

– Eu nu am doar astenie de primavara, am si astenie de vara, si astenie de toamna, si, se putea sa ratez?, astenie de iarna.

– Pentru unii conteaza argumentele stiintifice. Pentru altii argumentele estetice. Sau etice. Unii se pleaca in fata argumentelor logice, altii sint captivati de pragmatism. Eu ma inclin in fata lucrurilor care nu se vad, caci toate lucrurile care se vad au fost facute din lucrurile care nu se vad Puterea Cuvintului (Logos) e puterea divina, care transcende orice argumente.

– Ma-ntreb, nu de putine ori, care e rostul inteleptilor pe acest pamint, de vreme ce oamenii nu obisnuiesc sa ia aminte la ce spun acestia.

– Bisericile consuma resurse pe paliere secundare: nostalgii, preferinte (muzicale), partasii egocentrice. De-asta a murit Hristos? Iar martirii crestini au murit pentru cu totul altceva decit pentru dreptul de a-si exercita cultul.

– A-ti pastra prietenii cu orice pret nu este o virtute in viata de credinta. Dimpotrivă, a-ti pierde prietenii atunci cind esti devotat adevarului si Cerului este unul dintre cele mai importante teste din perimetrul terestru. „Când sunt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui. Mai bine puţin cu dreptate, decât mari venituri cu strâmbătate.”

– Viata de crestin e un permanent apel la cultivarea discernamintului, pentru a evita efectul mediocru al cliseelor.

– In epoca Vechiului Testament, reperul era Legea. O data cu Hristos, care a venit sa implineasca Legea, Hristos a devenit reperul. A gindi doar precristic a devenit un cliseu, care trebuie depasit. A gindi (despre) Sfinta Treime devine suprema provocare adresata umanoizilor. Modul in care lucreaza Sfinta Treime in istoria omenirii depaseste orice limita umana rationala, estetica sau emotionala. Nu putem intelege sacrificiul decit lasindu-ne adumbriti in taina Sfintei Treime. Nu putem trai viata de familie sau partasia in comunitatea crestina decit invaluiti de reflectia iubirii divine, careia nu ii putem raspunde decit daca vietile noastre devin poeme de dragoste pentru Dumnezeul Triunic. Orice retetar devine desuet, la fel ca atunci cind, in tinerete, scriam poezii de dragoste, caci orice alt limbaj inventat pina la indragostire era incomplet

– Definitiile mileniului Trei (RO): Stat. Forma de organizare sociala care contribuie la dezvoltarea fizica si psihica a poporului prin reducerea posibilitatilor de trai la un nivel care sa ii fortifice pentru vremuri grele.

– Nu-mi vine sa cred la cite lucruri NU ma gindesc.

– Mi-e dor de oameni dintr-o bucata, nu din mai multe, autentici, fara luciri inutile.

– Oamenii au salarii mai mari, concedii mai multe, telefoane mai multe, computere mai multe, dar nu… minte mai multa.

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Alin Cristea: Reflecții și reflexii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s