Referire – referință

Sa vorbim corect românește - poveștile limbii române

Greșeala la zi

Domnul la care faceți referință…”( Costel Torje, rectorul Academiei de Poliție, 09.08.2017)

Substantivul referință, referințe înseamnă „informație pe care o dă cineva cu privire la situația unei persoane; prin generalizare – informație, lămurire, explicație”. (DEX)

Substantivul referire, referiri are sensul „faptul de a se referi” și apare în locuțiunile prepoziționale „cu referire la…, în legătură cu…, relativ la…”și este derivat de la verbul a (se) referi cu sensul „a fi în legătură cu, a viza”.(DEX)

Așadar, cuvântul care trebuie folosit în enunțul domnului Torje este referire:

Domnul candidat la care faceți referire…”

Respectarea proprietății cuvintelor FACE BINE LA LIMBĂ!

Gabriela Moraru

Vezi articol original

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s