“Centrul Creştin – Biserica Betania Oradea a luat ființă la confluența a două strategii / viziuni: una Bisericii Penticostale nr. 1 (azi Biserica Betel din Oradea) unde eram membru, și cealaltă a SPMCR, unde slujeam ca președinte. Biserica nr. 1 a avut, imediat după revoluție, inițiativa de a planta biserici în cartierele mari ale orașului: Ioșia – Rogerius – Nufărul. Pe de altă parte, SPMCR avea viziunea de plantare de biserici nou-testamentare. […]
Prin contactele pe care le aveam în Europa, respectiv organizația Operation Mobilization (OM), am adus o clădire de lemn, construcție temporară, având o capacitate de aproximativ o sută cincizeci – două sute de locuri, pe care am instalat-o pe terenul pe care-l obținuserăm deja prin concesiune de la Primăria Oradea.” (p. 28-30)