cum iau naștere cuvintele

Romania Evanghelica

cum iau naştere cuvintele
şi norii
cum se plimbă ideile
de parcă veacurile
sînt catarge
către universuri perpendiculare

cum (în)fiinţează verbul
și ploaia
cum iau pauză de tăcere slovele
cînd bubuie spiritul
din cap pînă în suflet
şi din suflet pînă-n cotul care te doare

o fetiță se juca pe creștetul tatălui
și zice: “Nu se aude nimic.”
oare ce trebuie să înțeleg eu din asta?
(ne-)a întrebat șmecherește tatăl
pe Facebook
i-am spus
ai putea apela la un sofism
să-i spui că în definitiv
nu contează ce ai în cap
ci ce iese pe gură

cum se-ngrașă năduful
și epiderma picioarelor
cînd calci prin cuvinte
și neînflorite idei
de parcă muzica
s-ar isca cu sunete
și nu cu curcubeie

cum se miră puii de oameni
cînd bipezii își țin în rastel
aripile poveștilor
încercînd din răsputeri
să facă să rimeze seara de azi
cu ziua ce va să vie

Vezi articol original 56 de cuvinte mai mult

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s