„…persecutorul nu e cutare regim opresiv (de tipul dictaturilor comuniste), ci un mănunchi de forțe guvernamentale inspirate coranic, sub semnul sharia, al salafismului sau al altor forme (uneori anarhiste) de fundamentalism. Chiar și ISIS își revendică demnitatea „statală“! Din acest motiv, diplomația occidentală (complet separată de orice agendă religioasă) dialoghează cu un interlocutor hibrid, care combină interesele politico-militare cu argumentele teologice islamice. În vreme ce Occidentul discută chestiunile respective prin lentila drepturilor omului, Orientul arab complică dialogul, pentru că ascultă și de o logică implicit „misionară“. Dincolo de acest paravan cu un desen geopolitic sofisticat, se consumă multă suferință nedreaptă: un soi de martiriu tăcut, masiv, la care asistăm aproape paralizați.”
http://dilemaveche.ro/sectiune/din-polul-plus/articol/fostul-orient-crestin
RoEvanghelica 