Scrisoare deschisă către Biserica Baptistă Emanuel din Oradea

Domnilor, doamnelor,

Într-un an ca acesta, Anul Reformei, cînd se aniversează 500 de ani de la Reforma lui Luther, și într-o zi ca aceasta, 1 iunie, Ziua Copilului, mă adresez comunității voastre, cu renume în Oradea, în țară și în diaspora, cu speranța că veți reflecta la cele vă scriu, ridicînd chestiunea necesității reformei spațiului confesional, care nu se poate realiza fără „încopilărire”, fără redobîndirea unei inimi curate, loiale adevărului.

CONȘTIINȚA mă îndeamnă să o fac, și nu prima oară.

Ca mogul al blogosferei evanghelice, am acționat în mai multe rînduri în ultimii ani.

De data aceasta, apelez la această formă de adresare, care se înscrie într-un șir de scrisori deschise pe care le-am adresat, în ultimii ani, dar mai ales în ultima săptămînă, unor biserici baptiste și penticostale și conducerilor cultelor baptist și penticostal.

Nu am nici o îndoială că cineva ar trebui, asemenea lui Luther acum 500 de ani, să bată, pe ușa Bisericii Emanuel, 95 de teze – propoziții care clarifică TEOLOGIC fundamentele activității religioase a baptiștilor.

Pe ușa unei biserici penticostale ar trebui bătute și mai multe… Dacă mă înțelegeți ce vreau să spun…

De-a lungul anilor, am afirmat în mai multe rînduri, că spații confesionale despre care cunosc suficiente lucruri, precum Biserica Baptistă Emanuel Oradea, Universitatea Emanuel, Biserica Baptistă Providența Oradea (și Biserica Baptistă Golgota Petroșani, Biserica Baptistă Sfânta Treime Constanța), sînt în cădere liberă.

Decăderea baptiștilor (și penticostalilor) români a fost indicată în diverse moduri, de diverse persoane, mai mult sau mai puțin resentimentar, în ultima parte, 2000-2017, a perioadei postdecembriste.

Pînă și unul dintre baptiștii ofiliți care conduc organizația națională a bisericilor baptiste din România a ținut să scrie o carte intitulată „Este vremea pentru o nouă reformă”:

„În ultima vreme, majoritatea bisericilor evanghelice tradiționale au intrat într-un soi de „politică statică” de împotrivire la schimbare și riscă, cu timpul, să devină niște cochilii goale. Foarte multe biserici se află într-o criză de eficiență și fac aproape totul în virtutea inerției. Deși aspectele exterioare pot părea potrivite, vitalitatea interioară s-a stins demult, iar singura șansă este o lucrare a Duhului care să readucă viața și vitalitatea.

La fel ca mulți pastori sau credincioși din bisericile evanghelice tradiționale, m-am întrebat și eu de multă vreme ce putem face pentru reformarea acestor biserici. Francis Schaeffer spunea că: „Biserica generației noastre are nevoie de reformă, trezire, restaurare și de revoluție constructivă”. Dar pentru ca acestea să se devină realitate, în primul rând ar trebui să facem mai multe eforturi pentru a înțelege ce se întâmplă.”

Sînt de acord cu Samy Tuţac, care e de acord cu Francis Schaeffer.

Dar susțin, cu argumente, că tocmai Samy Tuțac, alături de alți baptiști ofiliți, precum Viorel Iuga, Paul Negruț, Marius Cruceru, ÎMPIEDICĂ reforma.

Reforma, mai ales în spațiul religios, începe de la loialitatea față de adevăr și continuă cu prețul plătit pentru tipul acesta de loialitate – Isus răstignit, Ioan Botezătorul descăpățînat, Luther urmărit pentru a fi ucis, Wilberforce urît de latifundarii proprietari de sclavi, Wurmbrand 14 ani de închisoare.

Anul acesta, declarat Anul Reformei, ar fi o perioadă tocmai potrivită pentru ca evanghelicii și penticostalii să fie mult mai interesați de ceea ce le spune CONȘTIINȚA – sentimentul lăuntric de bine și rău pe care-l avem cu toți este, așa cum susține Lewis, o dovadă convingătoare despre un Dumnezeu personal care și-a lăsat amprenta asupra a tot ce a creat – și mult mai puțin interesat de reputația lor.

Sînt de 22 de ani în Oradea. Am venit în 1995 să studiez teologie la Emanuel (am intrat primul în grupa de teologie și am terminat primul, alături de Lucian Ciupe). În mod constant, din diverse direcții, din diverse motive, aud multe critici la adrese emanuelismului negruțian. DE 22 DE ANI!

În primii ani am fost, desigur, ocupat cu studiile. Din 1996 am devenit membru fondator în Biserica Baptistă Providența (Credința).

Am contribuit semnificativ la activități ale sistemului baptist.

Nu am fost și nu sînt un cîrcotaș.

Dar sînt unul dintre criticii emanuelismului negruțian, probabil cea mai sonoră voce publică care demască corupția din sistemul confesional baptist dominat de emanuelismul negruțian.

În 24 martie 2017, Teofil Stanciu, cel mai bun eseist dintre bloggerii evanghelici, scria: „UEO și BBEO și-au câștigat o nedorită reputație de locuri în care este apreciată obediența și în care se practică manipularea.”

UEO – Universitatea Emanuel Oradea
BBEO – Biserica Baptistă Emanuel Oradea

Teofil Stanciu nu afirma nimic nou, de fapt concluziona decisiv, înscriindu-se într-un lung șir de voci publice care, de-a lungul anilor, au criticat sistemul emanuelist: Dănuț Mănăstireanu, Alexandru Nădăban, Iulian Necea, Claudiu Dobra, Ciprian Sturz și, mai ales, Alin Cristea.

1. Dănuţ Mănăstireanu

Unul dintre cei peste 25 de profesori care au trebuit să plece de la Universitatea Emanuel, o figură publică specială, cu care nu se compară niciunul dintre actualii profesori de la Universitatea Emanuel, Dănuț Mănăstireanu a fost mentorul lui Marius Cruceru cînd acesta își trăia tinerețea la Iași.

Încă din 2010, Dănuț Mănăstireanu a identificat influenţa lui Paul Negruţ asupra lui Marius Cruceru ca fiind de rău augur:

„In mod deliberat nu urmaresc disputele de pe blogul lui Marius. Am si asa destule pricini zilnice de enervare. Nu mai am nevoie de o sumedenie in plus. Desi am multa pretuire pentru talentele lui Marius si mai ales pentru ce era cindva – asa cum se stravede din cind in ceea ce scrie, asa cum am afirmat adeseori, am mari rezerve fata de ceea ce a devenit sub influenta paulina. Mai mult decit atit, sunt alergic la multi dintre cei care frecventeaza acel forum de discutii. Si aici nu ma refer la cei sinceri cautatori ai adevarului, ci la semidocii care cred ca stiu totul si pot pune cu usurinta etichete ieftine pe orice.”

http://dyobodiu.wordpress.com/2010/11/22/specialistilor/#comment-687

De asemenea, Dănuț Mănăstireanu îl consideră pe Paul Negruț – înconjurat de acoliții lui, desigur – ca fiind responsabil pentru dezastrul din ultimii 20 de ani de la Universitatea Emanuel.

2. Alexandru Nădăban

Alături de Alin Cristea și Dănuț Mănăstireanu, Alexandru Nădăban este un alt guraliv comentator al fenomenului pe care l-am numit cu sintagma emanuelismul negruțian.

La mijlocul anilor ’90, ne-a fost profesor de Istoria Bisericii, materia de care colegii mei s-au temut cel mai mult (așa că într-o sîmbătă înainte de examen ne-am întîlmit și le-am făcut rezumatul materiei în 6 ore, dacă îmi aduc bine aminte).

În 2010 (observați, mulţi dintre voi aflați după 7 ani ce au scris oamenii ăștia importanți), Alexandru Nădăban, care a predat 10 ani la Universitatea Emanuel (Istoria Bisericii, Eclesiologie, Erezii moderne, Istoria culturii şi civilizaţiei) scria:

„Nu pot să îi mulţumesc rectorului că în toţi aceşti zece ani a dus o politică de cadre bazată pe o etică situaţionistă cu tente clare de nepotism, fiind clar marcată de un clericalism neobişnuit pentru România şi o lipsă frapantă de atracţie pentru ucenicia creştină. În antiteză cu ultima zi de la LBC-LST în care directorul instituţiei Peter Cotterell, fost misionar în Etiopia ne-a spus că scopul LBC-ului de-a lungul a celor trei ani de studiu şi practică nu a fost să creeze mici Peter Cotterelli sau mici Nick Merceri (vice-principal), ci nişte mici Jesus Christ, Paul Negruţ şi echipa nu au reuşit să atingă un asemenea obiectiv.”

http://pasareaphoenixremixed.wordpress.com/2010/11/29/lumea-academica-3-ibeo-universitatea-emanuel-din-oradea

În același articol, aflăm și o chestiune interesantă:

„În biroul rectorului Paul Negruţ stătea rezemată de ceva timp o efigie din broz a primilor doi rectori, Iosif Ţon şi Paul Negruţ, ce a fost făcută şi adusă de un american pentru a fi fixată pe faţada noului campus în care Ţon nu a mai pus piciorul. Ştie cineva ce s-a întîmplat cu ea?”

3. Iulian Necea

Iulian Necea, cunoscut pentru anii cînd a fost profesor la Liceul Baptist Emanuel, tot în 2010 – an care poate fi marcat ca fiind climaxul emanuelismului negruțian, cînd lui Iosif Țon i s-a retras ordinarea de pastor în decembrie, iar în noiembrie Lucian Ciupe fusese nevoit să-și dea demisia ca pastor, la o săptămînă după ce Iosif Țon ținuse o săptămînă de studii; în 2011 i s-a retras ordinarea și lui Lucian Ciupe, avînd ca pretext Minciuna pastorului Doru Hnatiuc) – a avut un conflict amplu cu emanuelismul negruțian, pe larg prezentat în articolul său intitulat Scrisoare deschisă – Opriți minciunile și calomniile!:

„Ura viscerală a domnului pastor Florian Negruțiu nu s-a vindecat și domnia sa a continuat cu minciuni, calomnii și manipulări. De fapt domnului pastor nu-i sunt străine aceste metode.”

4. Claudiu Dobra

În 2008, Claudiu Dobra, în amintirile lui din studenţie la Universitatea Emanuel, scrie critic la adresa conducerii instituţiei. Iată un exemplu semnificativ (din cele scrise în episodul 20 aflăm că e vorba de pro-rector):

„Grupul nostru a avut posibilitatea de a oferi o porecla unui singur profesor. Aparent porecla era legata de modul de infatisare a profesorului. Insa cine a nascocit porecla a avut in vedere si un alt motiv – caracterul profesorului. Porecla era: pirania.

La inceput ne amuzam, chiar, de porecla, deoarece constructia faciala a dascalului ducea spre acest peste de prada, dar dupa ce am inceput sa-l cunoastem mai bine am realizat ca acest peste scotea in evidenta ceea ce ii placea lui cel mai mult sa faca: sa mus.

Partea proasta a fost ca niciodata nu a tinut cont pe cine musca. Pentru el, am impresia, era o placere in a ataca pe cineva.”

http://claudiuvdobra.wordpress.com/2008/01/22/episodul-12

5. Ciprian Sturz

În 2011, Ciprian Sturz, care practică medicina în Franța (dacă îmi amintesc bine), a scris despre experiența sa la Universitatea Emanuel:

„Am realizat (rememorand o sumedenie de intamplari) ca UEO e o masinarie uriasa care, daca i te impotrivesti sau esti altfel, te prinde, te toaca marunt si te scuipa afara.

Am realizat atunci ca UEO a fost creata pentru un scop nobil, dar ca uneori mijloacele nu mai conteaza, derapajele fiind puse in carca atingerii obiectivului.

Am realizat ca exista o uniforma UEO care imbraca intelectul si crezurile celor care sustin si intretin sistemul – care mi se parea rupt din Orwell.”

http://ciprians.wordpress.com/2011/05/13/experienta-mea-la-ueo-continuare

Despre Doru Hnatiuc:

„D. H. – un tip cu carisma, daca putem numi carisma miscarea felinelor in urmarirea prazii. De cate ori vorbeam cu el, imi transmitea o stare de agitatie lautrica, de parca as fi interogat de Gestapo. Probabil ca in ajutorul sau veneau atat aspectul fizic pe care i-l asimilam celor din SS si in special lui Himmler, cat si povestile (de groaza) care circulau pe seama lui (vezi intrebarile legate de viata intima, urmaritul pe gaura cheii)”

http://ciprians.wordpress.com/2011/05/08/experienta-mea-la-ueo

6. Alin Cristea

NIMENI nu a scris despre emanuelismul negruțian într-un mod atît de elaborat, organizat, documentat și convingător precum Alin Cristea.

Mai mult, cum am afirmat de cîteva ori, mă consider cel mai competent în ceea ce privește (sub)cultura evanghelicilor români.

Există un nivel de bază al discuțiilor care nu poate fi negociat:

Faptul că în istoria Universității Emanuel prezentată pe site-ul instituției apar nume ale emanueliștilor, dar nu și cel al fondatorului instituției, Iosif Țon.

E vorba de una dintre manipulările grosolane ale păpușarului-șef, Paul Negruț, pe care le-am demascat cu altă ocazie astfel:

Incursiunile manipulatorii ale lui Paul Negruţ in istoria baptiştilor, jocurile psiho-intelectuale ale mercenarului Marius Cruceru, atît pe Internet, cît şi în diverse conferinţe, dar mai ales în seriile de la Iris Cluj şi Providenţa Oradea, „editorialele” impotente ale lui Samy Tutac, voivodul baptist de Banat, şi apariţia unui lider baptist naţional precum Viorel Iuga, care se laudă cu „peste 90 de cărţi şi broşuri pe tema familiei, tineretului, bisericii etc.”, dar personaj de o mediocritate debordantă, nu onorează istoria baptiştilor români (şi mondiali), fiind, de fapt, îngrijorătoare semne evidente ale încremenirii în proiect a baptiştilor români.

Precum se vede, Internetul / comunicarea prin poșta electronică ne oferă libertatea de exprimare, pentru care, alături de libertatea de conștiință, baptiștii au luptat întotdeauna.

Desigur, baptiștii din România, o țară aflată sub dictatura comunistă, arată ALTFEL decît baptiștii din țările occidentale, care au avut parte de instituții, (r)evoluții, momente civilizatoare.

Din păcate, pe lîngă ignoranța lor, baptiștii români dau dovadă de aroganță.

Numai penticostalii îi întrec!… Și în ignoranță și în aroganță!…

Dar, și dacă nu ar fi poșta electronică, care face comunicarea mai accesibilă, nu și relaționarea mai accesibilă, există posibilitatea scrisorilor. Cum am făcut cu vreo 10 ani în urmă, înainte să vină pastor Lucian Ciupe – am înmînat capilor de familie și altor persoane o scrisoare amplă despre situația Bisericii Providenţa.

Internetul a revoluționat comunicarea și relaționarea, dar nu sînt îndeajunse studii care să evalueze acest impact al ultimei revoluții din istoria omenirii.

În 2010, Emanuel Conțac, de la Institutul Teologic Penticostal București, scria pe blogul său:

„Blogosfera evanghelică devine periodic spaţiul unor dezbateri superificiale, isterice, dezinformate şi dezinformante. Există o specie de evanghelici care se isterizează din orice, care îşi dă cu părerea (isteric) despre orice, care le ştie pe toate, iar restul le deduce.

Când se întâmplă să mai fie şi niţel teolog, bloggărul evanghelic român din această specie se manifestă agresiv şi devine mic inchizitor.”

http://vaisamar.wordpress.com/2010/05/16/discutie-despre-pelagianism-fara-stirea-lui-pelagius

Marius Cruceru scria în 2012:

„Internetul este acea forţă de care merită să ne temem toţi, chiar dacă înţelegem cum funcţionează, dar mai ales dacă nu pricepem. […] Internetul ne oferă o memorie pe care n-o mai putem manipula nici unii nici alţii aşa cum dorim.”

Internetul, noul praf de puşcă

Marius Cruceru se referea la… domnul Iosif Ţon:

„…domnul Iosif Ţon şi mişcarea Străjerilor n-au prevăzut şi nici n-au evaluat corect puterea internetului…”

Dar sărmanul Marius Cruceru a căzut el însuși în capcană… El însuși a fost demascat de… puterea internetului.

Eu, Alin Cristea, zis Rotundu, i-am demascat gafele, dezinformările și MINCIUNILE.

Și nu doar lui…

Eu, Alin Cristea, am demascat gafele, dezinformările și MINCIUNILE emanuelismului negruțian, ai cărui cunoscuți exponenți sînt Paul Negruț, Doru Hnatiuc, Marius Cruceru, agenți ai corupției și mari amatori de… Biserica Providența în ultimul timp.

Tocmai ei NU ar fi trebuit să fie prezenți la Biserica Providența (nici în alte biserici cu renume).

PROTESTEZ împotriva corupției din guvern, dar și împotriva corupției din instituțiile religioase.

Alin Cristea, 49 de ani, Oradea

Nepotul lui Gligor Cristea, unul dintre pionierii credinţei baptiste în România

Editorul blogului România Evanghelică (49.000 de postări) și al altor 100 de bloguri

Editorul revistei electronice România Evanghelică

Editorul revistei Oradea Evanghelică

Mogulul blogosferei evanghelice

Licențiat în teologie baptistă (Institutul Biblic Emanuel Oradea, 1999, cursuri la zi)

Licențiat în topografie minieră (Institutul de Mine Petroșani, 1993, cursuri la zi)

Președintele Asociației Thymos – 10 ediții ale Premiilor Thymos pentru bloguri evanghelice

“Evanghelicul român cu cea mai mare vizibilitate pe Internet” (Răsvan Cristian Stoica, 2011)

„Patriarhul blogurilor evanghelice” (Corneliu Constantineanu, 2014)

„A guru of media” (Sebastian Văduva, 2015)

„Arhivarul evanghelicilor romani” (Cătălin Dupu, 2015)

„Cel mai bun jurnalist creştin al momentului în România (Mihai Chiriguţ, 2006)

“Cel mai cu vechime jurnalist evanghelic în spațiul virtual” (Daniel Bulzan, 2007)

„Merită cu prisos titlul de Evangelical Media Champion (Mihai Ciucă, 2007)

„Prin intermediul internetului a trimis mii de mesaje informative creştinătăţii române din întreaga lume (Caius Obeada, 2007)

„Alin Cristea are un stil aparte de a spune lucrurile, șocant pentru mintea noastră de evanghelici, neevlavios de multe ori, dar este unul dintre puținii oameni care au imaginea de ansamblu asupra mediului evanghelic online…” (Laurențiu Balcan, 2014)

„Alin Cristea a stârnit (mereu) mai mult interes decât toți politicienii care au trecut (sau nu) prin UEO [Universitatea Emanuel Oradea]” (Marius Teodoru, 22 octombrie 2014)

http://romaniaevanghelica.wordpress.com/alin-cristea

http://asociatiathymos.wordpress.com/referinte

Alin Cristea – un protestatar orădean împotriva corupției din guvern, dar și împotriva corupției din instituțiile religioase

 

Din seria SCRISORI DESCHISE

Scrisoare deschisă către Biserica Baptistă Emanuel din Oradea (01.06.2017)
Scrisoare deschisă către Consiliul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România – 30 mai 2017
Ionescu la Capitală – Scrisoare deschisă către Biserica Penticostală Betel din București (30.05.2017)
Ionescu în deplasare – Scrisoare deschisă către Biserica Penticostală Poarta Cerului din Timișoara (27.05.2017)
Despre Cristian Ionescu – Scrisoare deschisă către Biserica Baptistă Betel din Timișoara (24.05.2017)
Egoismul penticostalilor – Scrisoare deschisă către conducerea Cultului Penticostal din România (23.05.2017)
Scrisoare deschisă către Ben-Oni Ardelean și ceilalți parlamentari evanghelici prezenți duminică, 26 februarie 2017, la Biserica Penticostală „Sfânta Treime” din Bistriţa (27.02.2017)
Scrisoare de dispreț față de baptiștii și penticostalii orădeni (11.02.2017)
Scrisoare deschisă către Consiliul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România (07.07.2016)
Scrisoare deschisă către Biserica Baptistă Betel din Timișoara – 25 aprilie 2016
Scrisoare deschisă către Biserica Baptistă Betel din Timișoara (04.02.2016)
Scrisoare deschisă către Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România (29.04.2015)
Scrisoare deschisă către Biserica Baptistă Golgota din Arad (17.02.2015)
Scrisoare deschisă către conducerea Cultului Penticostal din România (13.11.2014)
Scrisoare deschisă către Federaţia Baptistă Europeană (24.09.2013)
Scrisoare deschisă către pastorul Petrică Vidu (17.03.2012)

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s