Voci (ne)clare – Seară penticostaloidă la Clubul Baptist Betel Timișoara

Cu ultimii mei bani (am amînat să-mi platesc Internetul ca să am de mîncare în weekend) și cu eforturi considerabile (am mers de la Oradea cu microbuz și m-am întors noaptea cu două trenuri regio / personale, între ele am stat 3 ore în gară în Arad, cu pantaloni strîmţi care îmi provoacă răni, cu un pantof dezlipit, cu cei doi nasturi din față ai hainei lipsă), am fost la Timișoara, la Biserica Baptistă Betel, unde era anunțată prezența lui Cristian Ionescu, pastor penticostal din Chicago, cunoscut pentru coordonarea acțiunilor de susținere a familiei Bodnariu anul trecut.

Cu o zi înainte am scris o scrisoare deschisă, în care am prezentat cîteva lucruri despre Cristian Ionescu, cunoscut impostor intelectual, leneș blogger și simbolul egoismului penticostalilor, care nu se implică public și în ALTE cazuri similare Cazului Bodnariu:

Despre Cristian Ionescu – Scrisoare deschisă către Biserica Baptistă Betel din Timișoara

Am ajuns la Betel la 18.30, exact cînd a sosit Cristian Ionescu, eu venind pe jos de la gara, cu o plasă cu două sandviciuri și apă, el coborînd dintr-o maşină fiţoasă. Ne-am ignorat reciproc.

M-am dus la toaletă și am intrat în sala principală, avînd crucea la gît și o insignă în piept: Golan 2017.

M-am așezat pe ultimul rînd al unui tronson central, au trecut mulți pe lîngă mine, doar două persoane m-au salutat, cu Pace.

Salutul acesta, alături de alte gesturi pe care pocăiții le fac în ghetoul pocăiesc, indică clar că pocăiții vin la biserică așteptîndu-se să întîlnească… de-ai lor. Nu își puin problema că ar putea să apară și unii care nu sînt… de-ai lor.

Aceasta e prima VOCE CLARĂ pe care am „auzit-o” la Clubul Baptist Betel Timişoara, voce care se aude la fel de clar în multe alte cluburi baptiste din țară, precum Emanuel sau Providența din Oradea, ca să dau doar două exemple, din orașul simbol al pocăiților români.

Nu doar că pocăiții nu se duc, dinspre ghetorul pocăiesc spre societatea românească (decît cu evenimente publice agresive), dar și dacă se întîmplă să apară cîțiva nepocăiți la ei pe radar, fac eforturi să-i îndepărteze, prin gesturile lor de club discriminatoriu.

Nu e rostul acestui articol să abordeze pe larg această chestiune.

Cum spuneam, Cristian Ionescu, însoțit de alți doi penticostali, a apărut la 18.30 și s-au așezat pe prima bancă.

După vreo 10 minute a apărut unul dintre pastorii de la Betel, după 5 minute încă unul, după încă 5 minute încă unul. Al patrulea a apărut la 19.05, slujba începînd cu două minute mai devreme, la 19.03.

Așadar, pe prima bancă au stat trei penticostali: Cristian Ionescu, Marian Avram, Otto Pascal și 4 pastori baptiști: Petrică Bulica, Samy Tuțac, Alex Neagoe, Ioan Bugnărug.

La începerea slujbei, pe următoarele patru rînduri (de cîte două bănci), circa 40 de locuri, eram 5 persoane. Au mai venit apoi încă 6.

Aceasta e a doua VOCE CLARĂ pe care am auzit-o în Clubul Baptist Betel Timișoara. E o voce clară care se aude și în alte cluburi baptiste din țară, la Providența Oradea am făcut mai multe poze de-a lungul anilor cu imaginea tristă a locurilor libere, 50 sau 100, din față (iar dacă vă uitați pe Internet la înregistrări sau poze, o să „auziți” vocea asta clară a băncilor libere).

În rest, locurile au fost ocupate, cîteva sute de oameni au fost prezenți la sărbătoarea Înălțării.

De data aceasta, a fost vorba de o seară penticostaloidă la Clubul Baptist Betel Timişoara.

Cu 15 minute înainte de începerea slujbei, după ce grupul Elim Harmony și-au verificat aparatura electronică, la difuzoare s-a auzit muzică cîntată de Emima și Alin Timofte.

Așadar, în seara zilei de 25 mai 2017, o VOCE CLARĂ la Clubul Baptist Betel Timișoara a fost cea a grupului penticostaloid Elim Harmony.

De data aceasta nu am luat aparatul de fotografiat cu mine, ba chiar nu am luat nici măcar un pix și o hîrtie la mine. Cei care știți cu ce mă îndeletnicesc, de mulți ani, puteți remarca că a fost un lucru neobișnuit pentru mine. Am încercat să țin minte cîteva lucruri, dar deja erau multe, așa că am ieșit pe culoarul bisericii, de unde m-am întors cu o cariocă și o hîrtie și am început să iau notiție.

Elim Harmony cînta muzică… country. În timp ce scriam, am început să bat din cînd în cînd cu carioca în bancă în ritmul antrenant al muzicii, iar la sfîrșit am chiuit şi am strigat: Ămerica, a venit Ămerica…

Tînărul de pe coridor a intrat, pînă în faţă, la banca a 3-a sau a 4-a, unde mă aflam și m-a atenționat. I-am spus: Înțeleg că ai venit după cariocă. Și i-am dat-o.

Alex Neagoe, căruia îi venise rîndul, precum altor doi pastori înainte, să-l perieze pe Cristian Ionescu, a făcut și el o atenționare publică.

Primul care îl prezentase pe Cristian Ionescu a fost Petrică Bulica, care a spus despre pastorul din Chicago că ar fi cunoscut pentru pozițiile sale… teologice.

Am rămas uimit de așa afirmație. Încă mai sînt uimit. Poate am fost obosit, poate din pricină că sînt și acum obosit, nu-mi aduc aminte ceva semnificativ care să susțină afirmația lui Petrică Bulica. Cei care aveți informații în acest sens sau vreo sugestie care să aducă lumină, deranjați-mă…

La vocea neclară a pastorilor președinți de club a contribuit Samy Tuțac, care a spus despre Cristian Ionescă că, într-o lume confuză, neclară, ar fi o voce clară (sic!).

M-a bulversat!… 🙂

Păi de atîția ani scriu despre Ionescu că e impostor intelectual și că mintea lui confuză nu reușește să lucreze cu concepte culturale actuale și că face confuzii și gafe peste gafe ÎN SPAȚIUL PUBLIC…

Iar cu o zi înainte prezentasem și alte voci:

Despre Ionescu Viorel Dejeu (medic în Oradea) scria că e „scandalagiu şi oportunist”, iar Dionis Bodiu (unul dintre cei mai buni eseiști dintre bloggerii evanghelici) menționa următoarele: „Nici dragoste, nici pace, nici bunătate, nici răbdare, nici înfrânare nu se văd în comentariile de la postarea incendiară a lui Cristian Ionescu în care numeşte Penielul “festival al satanei”.”

Samy Tuțac minte.

Cristian Ionescu nu este o voce clară. Dimpotrivă, este exact cel care îi face de rușine pe penticostalii români, cum am arătat încă din 2011:

Cum îi face de rîs Cristian Ionescu pe penticostali în spațiul public

Iar te faci de rîs, Cristian Ionescu…

Și ce ironie să îl auzim tocmai pe Samy Tuțac lăudîndu-l pe Cristian Ionescu, care a numit Conferința Peniel de la Oradea cu sintagma „festival al satanei”, conferinţă din 2011 la care a participat… Samy Tuţac.

O voce clară care a răsunat în sala princială a Clubului Baptist Betel Timișoara a fost cea a lui Marian Avram, președintele CREDO TV: Sîntem în vizită de lucru!

:))))))

Nu în campanie politică, dar în vizită de lucru, care seamănă cu campania politică… 🙂

Întîmplarea face ca în aceeași seară să fi aflat că Ionescu a fost și la Elim în două seri, dar că nu s-a accentuat ideea vizitei de lucru…

Probabil faptul că sînt în vizită de lucru e o parte din explicația pentru egoismul penticostalilor, care nu se implică public și în ALTE cazuri similare Cazului Bodnariu.

Dar se folosesc, în vizita de lucru, de Cazul Bodnariu… 🙂

Videoclipul de promovare CREDO TV care a fost prezent la Clubul Baptist Betel Timișoara se află pe site-ul Credo TV:

http://www.credo.tv

Ca niciodată în istorie, zice Marian Avram (min. 05.20), românii de pretutindeni se întîlnesc în mod virtual în fața micilor ecrane…

Aș putea scrie cîteva articole pornind de la această afirmație.

Mă voi limita aici să indic că revoluția VIRTUALĂ are de a face în primul rînd cu spațiul virtual, cu Internetul, care este cel mai mare spațiu al omenirii.

Din păcate, așa cum am arărat an de an, pocăiții din ghetourile evanghelice și penticostale nu țin pasul cu această revoluție.

Voi da și cîteva cifre, întrucît am fost și sînt îngrijorat de rezultatele slabe obținute de Credo TV pe contul său YouTube.

Episodul 54 din emisiunea lui Marius Cruceru, „Între Scriptură şi ziar” – avîndu-i invitați pe George Alexander și Ken Tucker, care au fost la manifestarea publică din 21 mai de la Cluj și la cea din 6 mai de la Deva, acțiuni de susținere publică a cazului Cameliei Smicală, asemănător cazului Bodnariu. – are în două zile doar 600 de vizualizări.

Episodul 1 are în doi ani… 1.400 de vizualizări.

Pe contul BBSO, „Glorie Mielului” are… peste 5 milioane de vizualizări!

Contul CREDO TV, cu 2.700 videoclipuri și 15.000 subscribers, are în total 9 milioane vizualizări, doar 3 videooclipuri avînd mai mult de 300.000 de vizualizări.

Contul Speranța Media, cu 1.200 videoclipuri și 74.000 subscribers, are în total 124 milioane vizualizări, 19 dintre videoclipuri avînd peste 1 milion de vizualizări.

Fie și numai dacă ne referim la aceste date, se ridică întrebarea: UNDE se întîlnesc virtual românii de pretutindeni – în fața micilor ecrane, cum zice Marian Avram, sau pe Internet?

Dar să continui… desfășurătorul. 🙂

Am plecat la Timișoara cu gîndul să mă așez unde m-am așezat, să fiu o prezență care îl confruntă pe Cristian Ionescu și, în același timp, pe cei din Clubul Baptst Betel, din motive pe care le-am prezentat în Scrisoarea deschisă din 24 mai 2017.

Dar, stînd acolo pe bancă, mi-a venit o idee: Să mă și ridic în picioare, cînd începe Cristian Ionescu predica.

La Clubul Baptist Providența Oradea, acum cîteva săptămîni, am găsit un moment să mă ridic, la începutul predicii lui Paul Negruț… 🙂

Și aveam o întrebare pentru Cristian Ionescu: Sînt penticostalii evanghelici?

Apoi m-am gîndit că e o altă întrebare urgentă care ar trebui pusă: De ce nu se implică public penticostalii și în ALTE cazuri de tip Bodnariu.

Nu mi-am făcut iluzii că aș fi lăsat să pun întrebarea.

Nici nu am forțat lucrurile.

M-am sculat doar în picioare, gest care a captat atenția tuturor… 🙂

A venit o matahală, om de ordine, care m-a tras de mînă de trei ori, să stau jos. I-am atras atenția să nu pună mîna pe mine.

A venit și Alex Neagoe și a pus mîna pe mine, apoi s-a întors la locul lui, pe prima bancă.

Apoi m-a amenințat că cheamă poliția și a plecat, cu telefonul la ureche.

A apărut a doua matahala, un tînăr mușchiulos, în tricou, care m-a tot somat să stau jos.

A zis că e de la Poliție, i-am spus să se legitimeze.

L-am întrebat pe Alex Neagoe dacă tînărul e de la Poliție, Alex Neagoe a zis că nu…

În timpul acesta, Cristian Ionescu își ținea… predica.

La un moment dat a declarat că el nu e deranjat și că oamenii ar trebui să asculte ce zice el…

L-am aplaudat. Ironic, desigur…

Și le-am făcut semn tinerilor care se holbau la mine să se uite la cel care predică.

I-am spus lui Alex Neagoe că am o întrebare pentru Cristian Ionescu. A zis că să o pun la sfîrșit.

Credeți că am apucat să o pun?… 🙂

Subliniez, deci, că eu nu am intervenit verbal în timpul predicii lui Cristian Ionescu.

Dar mi-a venit de vreo două ori să-mi fac semnul crucii.

A treia oară mi l-am făcut!…

E prima dată cînd mi-am făcut semnul crucii într-un Club Baptist.

Miluiește-i, Doamne!

În cele din urmă, m-am așezat (mi s-a zis și că nu văd femeile din spatele meu, de parcă ăsta era vreun argument pentru situația creată).

Și, stînd pe bancă, a trebuit să iau în considerare și posibilitatea ca să fiu reținut de poliție pentru 24 de ore și să-mi petrec noaptea în arest, caz în care m-am gîndit că îmi vor lua toate obiectele din buzunare, inclusiv telefonul. Așa că am încercat să schimb parola. Nu am reușit.

Și despre ce a predicat Ionescu? O să țină minte cineva?

Păi nici în condiții normale, membrii Cluburilor Baptiste din țară și diaspora nu țin minte ce predică pastorii, darămite în astfel de condiții… speciale. 🙂

Dacă am reținut bine, cu ocazia sărbătorii Înălțării, Ionescu voia să predice nu despre Înălțarea lui Isus, ci despre cum să ne înălțăm noi la Cer.

Dacă am prins corect ideea, Ionescu, ca și în alte dăți, a pus accent pe ceea ce trebuie să facem noi, nu pe harul lui Dumnezeu care s-a îndurat de noi și ne-a iertat păcatele.

Predica lui Ionescu de Chicago mi s-a părut mai consistentă decît predica lui Ionescu de Oradea de acum cîteva săptămîni la Clubul Baptist Providența Oradea – Paul Negruț a avut o predică de nivel de student anul 2, despre timpul cercetării, despre Cronos și Kairos.

La Clubul Baptist Betel Timișoara erau mulți oameni în vîrstă, așa că aș zice că predica lui Ionescu de Oradea s-ar fi potrivit mai bine aseară…

Ionescu de Chicago ține tare mult la împachetarea discursului. Știam asta de ani de zile. Rămîn însă la convingerea că ceea ce contează, întotdeauna, este conținutul IDEATIC.

Ioneștii noștri sînt specialiști în… împachetări cu nămol.

Enoriașii evanghelici și penticostali sînt masă de manevră pentru ei, așa că trebuie să le aline durerile reumatismale, ca să se poată mișcă atunci cînd li se zice: Acum stați în picioare, acum stați jos.

Din nefericire, imaginea nămolului se referă și la tacticile murdare de acțiune ale acestor doi Ionești, binecunoscuți exponenți ai unor instituții confesionale care practică manipularea și obediența (ca să folosesc termenii lui Teofil Stanciu din 24 martie 2017).

Anul acesta este Anul Reformei – 500 de ani de la protesul publical lui Luther.

În mod providențial, este și anul protestelor din ianuarie / februarie din România, împotriva corupției din structurile de autoritate ale statului.

Sîntem nevoiți să recunoaștem însă că nu doar în guvern și în parlament există corupție, ci la toatele nivelurile societății, în toate domeniile, inclusiv în institușiile confesionale.

Cultura protestului e mai importantă decît votul.

Libertatea de conştiinţă şi libertatea de exprimare sînt valori fundamentale ale moştenirii social-culturale pe care au lăsat-o de-a lungul secolelor baptișii, despre care filosoful John Locke scria:

„Baptistii au fost primii care au propus lumii libertatea religioasă deplină; libertatea adevărată şi dreaptă, libertatea egală şi imparţială.”

Recent, Samy Tuțac a anunțat apariția cărții sale „Este vremea pentru o nouă reformă”:

„În ultima vreme, majoritatea bisericilor evanghelice tradiționale au intrat într-un soi de „politică statică” de împotrivire la schimbare și riscă, cu timpul, să devină niște cochilii goale. Foarte multe biserici se află într-o criză de eficiență și fac aproape totul în virtutea inerției. Deși aspectele exterioare pot părea potrivite, vitalitatea interioară s-a stins demult, iar singura șansă este o lucrare a Duhului care să readucă viața și vitalitatea.

La fel ca mulți pastori sau credincioși din bisericile evanghelice tradiționale, m-am întrebat și eu de multă vreme ce putem face pentru reformarea acestor biserici. Francis Schaeffer spunea că: „Biserica generației noastre are nevoie de reformă, trezire, restaurare și de revoluție constructivă”. Dar pentru ca acestea să se devină realitate, în primul rând ar trebui să facem mai multe eforturi pentru a înțelege ce se întâmplă.”

Sînt de acord cu Samy Tuţac, care e de acord cu Francis Schaeffer.

Dar susțin, cu argumente, că tocmai Samy Tuțac, alături de alți baptiști ofiliți, precum Viorel Iuga, Paul Negruț, Marius Cruceru, ÎMPIEDICĂ reforma.

Reforma, mai ales în spațiul religios, începe de la loialitatea față de adevăr și continuă cu prețul plătit pentru tipul acesta de loialitate – Isus răstignit, Ioan Botezătorul descăpățînat, Luther urmărit pentru a fi ucis, Wilberforce urît de latifundarii proprietari de sclavi, Wurmbrand 14 ani de închisoare.

Anul acesta, declarat Anul Reformei, ar fi o perioadă tocmai potrivită pentru ca evanghelicii și penticostalii să fie mult mai interesați de ceea ce le spune CONȘTIINȚA – sentimentul lăuntric de bine și rău pe care-l avem cu toți este, așa cum susține Lewis, o dovadă convingătoare despre un Dumnezeu personal care și-a lăsat amprenta asupra a tot ce a creat – și mult mai puțin interesat de reputația lor.

Incidentul de la Clubul Baptist Betel Timișoara ar trebui multiplicat în alte cluburi baptiste și penticostale din țară și diaspora.

Mă tem însă că nu avem nici un Luther printre noi.

Și nici un Wurmbrand…

Acum 2 zile am avut de luat o decizie destul de grea.

Aseară ar fi trebuit să fiu prezent la Comitetul Clubului Baptist Providența Oradea, împreună cu fiica mea de 14 ani, care se va boteza peste 10 zile, în 4 iunie.

Am decis că e mai importantă prezența mea la Clubul Baptist Betel Timișoare.

Se pare că am avut dreptate.

Între atîtea voci neclare, era nevoie de o voce clară.

Amuțește-i, Doamne, pe cei în vizită de lucru!

Publicitate