Dumbrava minunată (183)

Duminică, 20 noiembrie 2016, la emisiunea „Ochiul magic”, a fost prezentat Cazul Dumbrava:

ÎN GRIJA DOMNULUI

d-17

Viorel Pașca pe Facebook:

„Unsprezece bolnavi au fost trimisi in aceasta saptamana la Dumbrava pentru a primi ingrijire si adapost. In afara de primul venit, toti ceilalti sunt bolnavi, fara familii sau abandonati de acestea, si fara o locuinta in care sa poata locui. Ultimul venit a fost adus azi, o femeie de 85 de ani, care probabil isi va petrece la noi ultima parte a calatoriei sale. Cum spuneam si altadata, o parte din cei care sunt adusi la Dumbrava, obisnuiti cu o altfel de viata, se adapteaza greu conditiilor de aici si nu vor cu nici un chip sa-si schimbe comportamentul preferand sa locuiasca pe strada.

Primul venit al saptamanii a fost adus de politie deoarece adapostul in care locuia nu-i oferea protectie, ba mai mult era in pericol sa se darame peste el. Ajuns la una din casele din Tinca, inca de la poarta i s-a spus prima regula: nu se fumeaza inauntru. A stat omul pe ganduri cateva clipe, apoi facandu-si curaj a hotarat sa renunte la tigara, tragand vartos ultimul fum si aruncand-o cat colo. A intrat apoi hotarat in curte sperand ca viata de aici va fi mai buna si mai frumoasa, nestiind ca „greul” pentru el era abia la inceput. A urmat a doua provocare si anume regula nr 2: Toti care vin trebuie sa se spele. Daca primul „hop” a fost trecut cumva, de asta data, insa, provocarea era mult prea mare pentru el. Privea mirat la femeia care astepta sa-l conduca la baie pentru a-i da apoi haine curate inainte de a-l duce in camera lui si nu putea intelege ce reguli mai sunt acestea. Era mult prea mult pentru el, asa ca decat sa renunte la obiceiul sau de a nu se spala, a preferat sa plece inapoi uimit si neintelegand ce fel de oameni mai suntem si noi.

Da, avand in vedere numarul mare de bolnavi pe care-i ingrijim, incercam sa mentinem curatenia si igiena la un nivel cat mai inalt posibil in conditiile date, asa ca fiecare bolnav care ajunge la Dumbrava trebuie intai tuns, spalat si deparazitat (daca are paduchi), inainte de a fi asezat in camera sa. Femeile care lucreaza stiu aceste lucruri si le respecta cu sfintenie. Uneori, cu prea mult zel. Asa se explica faptul ca intr-o zi, un om simplu, imbracat modest si fara capacitati intelectuale deosebite, m-a intrebat daca poate sa mearga in vizita la una din case sa mai stea de vorba cu bolnavii de acolo. Odata ajuns, a sunat la poarta si a spus femeii care ingrijea bolnavii ca l-am trimis eu, fara sa mai dea alte expicatii. Femeia l-a condus inauntru si crezand ca e un om fara adapost, i-a spus sa se dezbrace pentru a fi tuns iar apoi va intra la baie. Omul nostru, mirat , a spus ca nu vrea sa faca baie iar de tuns, nici vorba. A urmat apoi un dialog in care fiecare parte tinea mortis sa-si impuna punctul de vedere.

Femeia stia una si buna: Aici toti care vin trebuie sa se spele si sa se tunda iar omul repeta intruna ca el nu accepta nici una , nici alta. Pana la urma, omul a cerut sa-i fie deschisa poarta sa plece deoarece nu mai vrea sa ramana intr-un astfel de loc, unde sunt reguli atat de ciudate! Am auzit apoi cum acesta povestea cu oroare altora, sfatuindu-i sa nu vina in vizita la noi deoarece le vom cere intai sa se tunda si sa se spele. Avand insa in vedere aceste „reguli stricte”, putem spune cu bucurie ca din cei peste 230 de bolnavi pe care-i ingrijim la ora actuala, foarte multi au fost inainte de a veni la Dumbrava alcoolici sau au avut tulburari de comportament din cauza alcoolului, iar acum nici unul nu consuma alcool (nici nu au de unde), ceea ce e un lucru extrem de benefic pentru toata lumea. Si in aceasta saptamana Dumnezeu ne-a purtat de grija asa cum numai El stie, astfel ca nu am dus lipsa de cele necesare.

Un fapt mai putin obisnuit s-a petrecut luna trecuta cand mai multi lideri ai unor culte crestine din Bihor, pastori penticostali impreuna cu preoti, ortodocsi, greco-catolici, reformati, luterani, unitarieni, evrei mesianici sau romano-catolici s-au intalnit impreuna in diferite biserici pentru o saptamana de rugaciune. Au hotarat ca suma de bani adunata din colectele facute sa fie donata pentru Dumbrava, iar marti am fost invitat la una din biserici pentru a primi suma de 7500 lei adunata in saptamana respectiva. M-a bucurat initiativa lor si le multumesc si pe aceasta cale pentru acest lucru.

In urma cu unsprezece ani, S. M. era trimisa din spital la Dumbrava, paralizata in urma unui AVC (atac vascular) Inainte de a ajunge la Dumbrava, ea traise doi ani pe strada dupa ce vanduse apartamentul iar singurul fiu a luat banii (spune ea) si a plecat in Ungaria unde locuia mama ei (bunica lui). In acesti unsprezece ani petrecuti la Dumbrava imobilizata in pat, nimeni nu a cautat-o niciodata, fapt pentru care suferea mult, iar noi ne-am tot gandit in repetate randuri sa facem posibila cumva o intalnire cu familia ei. O deplasare cu ea in Ungaria era imposibila din cauza ca avea doar carte de identitate provizorie iar cu acest document nu se putea trece „dincolo”. A durat ceva timp pana sa-i putem face actele necesare iar in aceasta saptamana, mai precis ieri, fiul meu si sotia lui, Adelina, au incercat si sper eu ca au reusit sa-i faca viata mai frumoasa. Pentru ca nu am participat la eveniment, am rugat-o pe Adelina sa va povesteasca in randurile de mai jos cum a fost intalnirea lui S.P. cu mama si fiul ei. Pana saptamana viitoare, fiti binecuvantati si fiti o binecuvantare.

P.S.

„Stau si ma intreb la sfarsitul acestei zile ce inseamna cuvantul mama? Daca inseamna ceva pentru noi de ce atata indiferenta pentru cea care ne-a dat viata. As dori sa impartasesc cu voi doar in cateva randuri ceea ce a reprezentat intalnirea doamnei M. cu fiul, nora, nepotii si mama ei pe care nu ii vazuse de mai bine de 13 ani.
Ajunsa la Dumbrava in urma cu 11 ani, doamna S.M. nu a fost niciodata vizitata de fiul acesteia in toti acesti ani. Totusi dorinta ei cea mai arzatoare a fost sa isi cunoasca nepotii si sa isi reintalneasca familia, asa incat am incercat sa ii indeplinim aceasta dorinta ducand-o in Ungaria , unde fiul ei locuieste. Dis de dimineata, foarte entuziasmata de ceea ce avea sa se intample dupa atatia ani de tristete si dor dupa ei, doamna S. M. pregatise pentru acestia dulciuri, dorea sa cumpere flori mamei sale si era vizibil atat emotionata cat si bucuroasa cand am pornit la drum. Din cand in cand ne povestea lucruri despre mama ei sau despre fiul ei, si totusi nu puteam sa imi sterg din minte o intrebare… Daca doamna S.M avea un dor atat de mare pentru fiul ei de ce acesta in toti acesti 11 ani nu a vizitat-o nici macar o data?

Nu a trebuit sa treaca multa vreme ca sa aflu raspunsul la aceasta intrebare. Odata ajunsa la casa acestuia a fost din pacate primita cu multa raceala si indiferenta. Si stau sa ma gandesc la faptul ca indiferent ce s-ar fi intamplat cu 13 ani in urma, trebuie sa fi fost destui ani ca sa iti ierti mama, sa tanjesti sa o vezi, iar cand revederea are loc sa o imbratisezi si sa o saruti. Nu s-a intamplat acest lucru, ba dimpotriva cand am intrebat cate ore sau zile doresc sa o aiba cu ei, raspunsul a venit foarte rapid si transant…. O ora, ba chiar mai putin, nici nu se putea pune problema de zile, spunandu-ne ca nu are ce face cu ea. Am fost atat de trista si de dezamagita sa vad o familie care este lipsita de scrupule in fata celei care in primul rand i-a dat viata fiului sau dar care se pare a fost si cea care i-a finantat casa fiului, avand in vedere faptul ca dupa ce dansa si-a vandut apartamentul, fiul a luat banii si a lasat-o in strada.

Dupa doua ore si 3 telefoane in care fiul dansei ne-a sunat sa se asigure ca mergem dupa ea, ne-am reintors la casa acestuia. Doamna S. M. era fericita totusi, in naivitatea ei a crezut si promisiunile fiului ca o va vizita, iar el impreuna cu sotia dansului erau multumiti ca usa masinii s-a inchis iar mama lui era in drum din nou spre Dumbrava, el avand un program mult prea incarcat pentru ea.

Ma bucur nespus pentru doamna S. M. pentru ca a putut sa isi vada mama in varsta inca viata, sa isi cunoasca nepotii si sa isi revada fiul si nora, cat despre fiul ei, sper ca intr-o zi sa invete ce inseamna cu adevarat cuvantul MAMA si sa invete sa o pretuiasca.”

POZE: Lansare de carte – Dumnezeu poartă de grijă, de Viorel Pașca

POZE: Dumbrava minunată

Despre Viorel Pașca și Dumbrava

Bihon.ro: Omul lui Dumnezeu din Dumbrava

Digi24.ro: Viorel Pașca, fermierul care și-a transformat casa în cămin pentru 127 de oameni ai străzii

Observator.tv: Un om simplu, cu o inimă mare: un bărbat din judeţul Bihor şi-a transformat casa în azil

VoceaTransilvaniei.ro: Povestea bihoreanului Viorel Paşca, omul care îngrijeşte sute de persoane fără adăpost

Adevarul.ro: Îngerul oamenilor fără adăpost. Bihoreanul Viorel Paşca, de opt ani în slujba persoanelor abandonate de familie

Crișana: Masă caldă pentru săracii oraşului – Ajutor pentru supravieţuire

România Evanghelică: Viorel Paşca, unul dintre oamenii care mişcă ţara

Foreign Policy România, Nr. 44:

viorel-pasca-fp

Lydia, Nr. 36, 2010:

lydia-36

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s