“Rolul important pe care prezbiterii îl jucau în viața sinagogii este dovedit și de ocurențele acestui oficiu în legile roman. Atât în Codex Theodosianus, cât și într-un edict emis în 397 de împărații romani Arcadius și Honorius, prezbiterii apar printre conducătorii sinagogilor iudaic care se bucurau de anumite scutiri de servicii. De asemenea, Iustinian menționează titlul de prezbiter în Novella 146 din 553, cu referire la unii oficiali iudei care s-ar fi putut împotrivi aplicării respectivei legi. Toate acestea dovedesc faptul că prezbiterii se bucurau de respectul comunităților iudaice, putând exercita o influență semnificativă atât în domeniul civil, dar mai cu seamă în cel religios.” (p. 47)
