Din istoria blogosferei evanghelice – 11 decembrie 2016

2010 – Mark Dever: 9 semne… (1)

“Această carte reprezintă un plan de recuperare a predicării biblice și a conducerii bisericești într-o vreme în care prea multe congregații se complac într-un creștinism de fațadă, cu tot pragmatismul și durerea care rezultă de aici. Scopul atâtor biserici evanghelice nu mai este să Îl slăvească pe Dumnezeu, ci pur și simplu să crească numeric, presupunând că această creștere, indiferent de modul în care a avut loc, Îi aduce, cu siguranță, slavă lui Dumnezeu.” (p. 33)

“Trei modele de biserică se pot vedea în asociația bisericilor din care fac și eu parte (Convenția Baptistă de Sud), precum și în multe alte asociații bisericești. Le-am putea prezenta pe scurt ca fiind liberale, “seeker sensitive” și tradiționale. […] Deși există deosebiri doctrinare esențiale între aceste tipuri de biserici, toate au însă în comun câteva aspecte comune foarte importante. Toate trei sunt în mare măsură influențate de supoziția că relevanța și răspunsul reprezintă indicatorul cel mai clar al succesului. Lucrarea socială a bisericii liberale, muzica bisericii “seeker sensitive”, programele bisericii evanghelice tradiționale, toate acestea trebuie percepute ca funcționând foarte bine și ca funcționând acum pentru a putea fi considerate relevante și de succes. În funcție de tipul bisericii, succesul poate consta într-un număr mare de oameni împliniți, implicați sau salvați, dar premisa pe care o împărtășesc toate trei biserici este că roadele unei biserici de succes sunt vizibile imediat.

Atât din punct de vedere biblic, cât și istoric, premisa aceasta ni se pare extrem de periculoasă. Din punct de vedere biblic, găsim că în Cuvântul lui Dumnezeu se găsesc nenumărate imagini care arată binecuvântări foarte târzii. Dumnezeu, în planul Său suveran, îi pune la încercare pe copiii Săi, la fel ca pe Iov, Iosif, ieremia sau chiar pe Isus. Suferințele lui Iov, bătaia suferită de Iosif, care a fost vândut de frații săi, întemnițarea lui Ieremia, la fel ca respingerea și răstignirea de care a avut parte Isus ne amintesc de faptul că Dumnezeu lucrează într-un chip misterios. El ne cheamă la o relație mai apropiată cu El, în care să ne încredem în El, nu o relație în care să încercăm să înțelegem modul sau căile prin care lucrează El. Pildele lui Isus sunt pline de istorisiri ale Împărăției lui Dumnezeu, care încep, spre surprinderea noastră, cu lucruri mărunte, dar care dobândesc în final o importanță majoră. Din punct de vedere biblic, trebuie să înțelegem că măsura noastră este de foarte multe ori nepotrivită în estimarea măreției unor lucruri înaintea lui Dumnezeu.” (p. 34-36)

9 semne ale unei biserici sănătoase – Mark Dever, Editura Făclia, Oradea, 2010, 329 p.

D.A. Carson: “Există foarte multe cărți care s-au scris despre biserică. Aceasta este diferită. Foarte rar se întâmplă să apară o carte despre biserică în care să se îmbine responsabilitatea biblică și analiza teologică, judecata corectă și practica sănătoasă. Cartea aceasta este una dintre ele. Dacă ești un lider creștin, ai grijă cum folosești cartea aceasta pe care o ții în mână: ea ți-ar putea schimba viața sau lucrarea.”

Al Mohler: “Fiecare pagină este încărcată de o analiză chibzuită și argumente solide. Această carte trebuie să existe în mâna oricărui pastor credincios și în mâna tuturor celor care se roagă pentru o schimbare în biserică.”

John Piper: “Nu doresc să citesc Cuvântul lui Dumnezeu despre biserică. Mă întorc cu speranță și încredere către devotamentul radical biblic pe care îl are Mark Dever. Puțini oameni din zilele noastre s-au gândit mai mult și mai bine ca Mark la lucrurile care arată sănătatea unei biserici.”

Paige Patterson: “Nouă semne ale unei biserici sănătoase este o lectură obligatorie pentru studenții mei la ecleziologie. Deși nu am ajuns întotdeauna la aceleași concluzii cu cele ale autorului, cartea aceasta este una dintre puținele studii recente profunde care analizează tranșant probleme importante de eclesiologie. De asemenea, această carte este extraordinară, iar pastoriio pot împărtăși congregației lor.”

Timothy George: “O chemare pasionantă și plină de putere pentru toate congregațiile, de a-și lua în serios responsabilitățile, pentru slava lui Dumnezeu și mântuirea sufletelor pierdute.”

John MacArthur: “Mark Dever ne oferă câteva criterii biblice pentru a discerne sănătatea spirituală a unei biserici, nu cum arată în afară în fața lumii, ci cum arată în interior, în fața lui Dumnezeu. Cartea este o lucrare fundamentală pe care o recomand cu mare căldură.”

2011 – Alin Cristea: Tolba cu tîmpenii (000050)

„Tradițiile sunt un obstacol în calea închinării adevărate.” – Cristian Ionescu

O fi vrut să zică Ionescu: Tradiționalismul este un obstacol în calea închinării adevărate.

Sau: Respectarea tradițiilor fără întruparea semnificației lor este un obstacol în calea închinării adevărate.

Dar nu a zis-o… În schimb a zis o TÎMPENIE!

Desigur, ar fi fost de dorit să precizeze, în context, cu ce semnificație folosește cuvîntul „tradiționalism”…

(La fel cum, atunci cînd este denigrată politica, de fapt în discuție este „politicianismul”, nu POLITICUL!)

Iată ce TRADIȚII / OBICEIURI aveau creștinii din primul veac:

„Stăruiau în învățătura apostolilor, în legătura frățească, în frîngerea pîinii, și în rugăciuni.” (Fapte 2:42)

„Toți împreună erau nelipsiți de la Templu în fiecare zi, frîngeau pîinea acasă, și luau hrana, cu bucurie și curăție de inimă.” (Fapte 2:46)

Cu multă atenție trebuie să tragem concluzii din acest verset!

Nu îmi închipui, din mai multe motive (unul e că o droaie dintre creștini erau sclavi, nu aveau libertatea să se deplaseze unde voiau ei, ÎN FIECARE ZI!), că TOȚI ar fi fost ZILNIC la Templu, cum nu-mi închipui că „TOT ținutul Iudeii și toți locuitorii Ierusalimului” (Marcu 1:5) ar fi ieșit să îl întîlnească pe Ioan Botezătorul, ba nicidecum nu cred că TOTI din „ținutul Iudeii și toți locuitorii Ierusalimului”, „mărturisindu-și păcatele, erau botezați de el în rîul Iordan”!…

E vorba de o figură de stil care constă în exagerarea mărimii, importanței reale a lucrurilor. Folosirea ei indică dorința scriitorului de a atrage atenția asupra unui fenomen: TRADIȚIA / OBICEIUL / CONSECVENȚA creștinilor de a merge des la… Templu!

Așadar, fiind menționat Templul, trebuie să reținem că e vorba de TRADIȚIA EVREIASCĂ, nu… creștinească!

Obiceiurile creștine s-au dezvoltat mai tîrziu!

Dar tradiția evreiască și tradiția creștină nu au fost „obstacole în calea închinării autentice”. DIMPOTRIVĂ! Tradiția evreiască de a merge des la Templu a încurajat închinarea autentică a creștinilor din primul secol.

Faptul că tradițiile pot ajunge să fie obstacole în calea închinării autentice (din cauza faptului că sînt golite de semnificație) nu trebuie să ne facă să respingem TRADIȚIILE fără discernămînt!

Adolescentul Isus îi dă replica mamei Sale îngrijorate: „Oare nu știați că trebuie să fiu în casa Tatălui Meu?”

Asta era TRADIȚIE! Să fie în casa Tatălui Său…

Care tradiție, desigur, intra în contradicție cu tradiția / obiceiul / rutina zilnică de a fi în casa tutorelui Său, Iosif din Nazaret!…

Isus era, în Săptămîna Mare, la Ierusalim cu ucenicii, pentru că asta era, în perioada Sărbătorilor Pascale, TRADIȚIA: Să mănînce Paștele!

Paștele nu se mînca după cum voia fiecare evreu, ci după o TRADIȚIE păstrată, din tată în fiu (nu din mamă în fiică) de sute de ani în cultura evreilor.

Rolul tradițiilor este important în orice comunitate umană, în orice comunitate religioasă, în orice familie și în viața oricărui om, oricît de netradiționalist ar fi…

Să ne apropiem de Sărbătorile Nașterii Domnului Isus cu mai multă înțelepciune. Există o istorie întreagă a binecuvîntării, de-a lungul căreia Dumnezeu Atotțiitorul și Atotcunoscătorul a instituit tradiții după tradiții, pentru ca, după cum moartea a intrat în om prin primul Adam, învierea să vină prin Al Doilea Adam.

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s