“Misiunea este un eveniment al Duhului – este misiunea lui Dumnezeu, nu a noastră. Nu este o datorie care urmează lucrarea lui Cristos, ci este lucrarea lui Dumnezeu. Rusaliile au fost un act al lui Dumnezeu ce a început această epocă nouă, care va fi sfera noilor acțiuni ale lui Dumnezeu. Rusaliile au reprezentat un punct de turnură în istorie și începutul secerișului de la sfârșitul vremurilor. Într-adevăr, misiunea este un semn al sfârșitului. “Evanghelia aceasta a Împărăției va fi propovăduită în toată lumea… atunci va veni sfârșitul” (Mat. 24:14). Duhul este puterea din spatele misiunii și Biserica este un instrument al Lui, nu este inițiatoarea misiunii. Biserica se poate implica în misiunea lui Dumnezeu doar dacă deține puterea Rusaliilor (Luca 24.49).
Misiunea nu este efort uman ca răspuns la o poruncă, nu este nici măcar ascultare față de Marea Trimitere. Ea este ceva firesc și spontan. Doar după ce Duhul a fost trimis, ucenicii au vorbit (Fapt 2:4). Duhul dă naștere unei Biserici mărturisitoare. “Fiindcă nu voi veți vorbi, ci Duhul Tatălui vostru va vorbi în voi” (Mat. 10:20). Răspândirea Evangheliei nu se bazează pe înțelepciunea și puterea omului, ci pe o dovadă dată de Duhul și pe putere (1 Cor. 2:4-5). Misiunea nu este ceva ce facem noi pentru a crește Biserica, ci este ceva ce face Dumnezeu pentru a aduce dreptate națiunilor. Duhul nu este susținătorul Bisericii, ci forța motrice a misiunii sale. Ce ar trebui să facem noi în primul rând este să ne punem la dispoziția Duhului. (p. 143-144)
RoEvanghelica 