Doamne, te-ndura de mascaricii care devenim cind credem ca sintem buni de gura pina-ntra-atit incit sa te impresionam cu rugaciunile noastre sforaitoare.
Nu te uita cu minie la noi, Te rugam, ci binevoieste sa ne privesti inima in continuare ca un potential perimetru autentic, din care sa tisneasca, cindva, strigatul dupa Tine si dupa providenta Ta divina.
Indura-te si de Facebook si de timpitii care colinda liberi pe magistralele virtuale.
Ne sfinteste, Parinte ceresc, dupa voia Ta cea buna si desavirsita si invredniceste-ne sa fim oameni care sfintim locul.
Caci a Ta este Imparatia si puterea si slava in veci!
RoEvanghelica 
A republicat asta pe RoEvanghelica.
ApreciazăApreciază