Teodor Baconschi: Religiile sunt dispozitive simbolico-metafizice „totalizante”…

…Ele sanctifică toate aspectele vieții „profane”, conferindu-le, prin felurite suporturi liturgice, o demnitate luminoasă, inclusivă și compensatorie. Putem oare, din perspectiva istoriei religiilor, schița o fenomenologie a fericirii? Da, există un numitor comun: fericirea este suprasemnificarea condiției muritoare, prin rit, sacrificiu (de sine), fuziune și iluminare mistică. Aceste constante, declinate și ipostaziate diferit, ilustrează, dincolo de accentele doctrinare și de metaforele obsedante, structura de adâncime a psihismului uman. La urma urmelor, homo religiosus nu este nici fericit, nici nefericit: el nu face decât să-și continue pelerinajul.

http://revistasinteza.ro/fericirea-ca-bun-simbolic

Publicitate