2009 – Tom Hovestol: Fariseii vechi și noi (13)
Fariseii vechi și noi – Tom Hovestol, Editura Colegiului Biblic Est European, Oradea, 2008, 256 pag.
“Întrebându-i: ‘Oare n-ați citit…?’ Isus a ocolit întrebarea capcană a fariseilor cu privire la divorț și le-a adus amint de intenția originală a lui Dumnezeu pentru căsătorie (Matei 19:4). […] Ce i-a învățat Isus despre Scripturi în această confruntare? În primul rând, fariseii evaluau adevărul pe baza interpretării lor favorite și nu prin întoarcerea la sursa originală. În al doilea rând, fariseii se grăbeau să aleagă detalii din Scriptură în timp ce scăpau din vedere principiile fundamentale (vezi și Matei 23:23). În al treilea rând, fariseii căutau în Lege portițe de scăpare pentru a-și justifica păcatul în loc să lase ca esența Legii să-i ducă mai aproape de Dumnezeu – exact așa cum facem și noi uneori.”
2012 – Teofil Stanciu: Marota războaielor religioase
„E o mare bazaconie să vorbești despre religie ca factor esențial generator al tuturor războaielor pământului. La fel cum e o bazaconie să sugerezi că în prezent religia e factorul declanșator al conflictelor armate. Orice om cât de cât inteligent știe că religia poate fi utilizată ca element manipulator. Dar la fel de bine se poate folosi orice altă ideologie.”
2012 – Trevin Wax: Evanghelii false (3)
Evanghelii false – Trevin Max, Societatea Biblică din România, Oradea, 2012, 215 p.
“În Vechiul Testament Dumnezeu i-a binecuvântat pe patriarhi cu viaţă lungă şi bogăţie. Psalmistul arată spre bogăţii şi succes ca semne ale binecuvântării lui Dumnezeu. Dumnezeu face promisiuni poporului Său și, ca un Dumnezeu credincios, Își împlinește întotdeauna acele promisiuni.
În Noul Testament, Biserica, de asemenea, primește promisiuni de la Dumnezeu. Dumnezeu promite că îi va șterge lacrimile din ochi. Îi promite viață veșnică. Așteptăm ziua când nu va mai fi durere și suferință, când bogățiile cerești vor fi ale noastre în Cristos.
Evanghelia terapeutică are dreptate când își focalizează atenția pe acele promisiuni. Problema nu e că această evanghelie falsă ne-ar duce spre niște speranțe nerealiste; ci că acele speranțe nu sunt destul de înalte. Ele ne lasă într-o stare de așteptare a promisiunii, în loc să ne facă să tânjim după Dumnezeu, Cel de la care curg toate binecuvântările.” (p. 54-55)
2013 – Petru Lascău: BETEL (3)
BETEL: Construcția Casei lui Dumnezeu în timpul comunismului ateu – Petru Lascău, Lascau Petru Publishing, Phoenix, Arizona, 2013, 301 p.
“Invazia bisericii de către foarte mulți credincioși de la țară a adus cu sine un nou gen de probleme pe care biserica nu le-a avut până atunci. Nou-veniții au sosit cu bagajul lor teologic, cu interpretările și cu obiceiurile din bisericile lor de la țară. Dacă înainte de această “invazie”, biserica din Oradea era o biserică de oraş, cu oameni liniştiţi, aşezați, cu o anumită stare economică și socială, cu reguli bine stabilite, acum noile reguli impuse de nou-veniți au început să tulbure liniștea comunitară. După demiterea pastorului Ștrengar, noii lideri, unii dintre ei veniți din biserici de la țară, au introdus noi reguli de îmbrăcăminte, mai ales pentru femei. Purtarea baticului a devenit doctrină fundamentală. Același lucru s-a petrecut cu cravatele predicatorilor și ale membrilor bisericii. Erai “firesc” dacă purtai cravată. Legalismele acestea au creat bariere suplimentare şi inutile în calea celor necredincioşi de a veni la slujbele bisericii.” (p. 92-93)