„Dintre toate cele nepricepute în acest film, finalul mi se pare stupefiant, năucitor, deși ușor predictibil.
Rămân cu senzația aceea de care pomenea odată Terry Gilliam, de rezolvare facilă, comodă, a unui conflict. În urma ei, zici ”Vezi, așa stau lucrurile cu iertarea” și te duci acasă liniștit pentru încă odată, pentru a nu știu câta oară, situația a fost salvată și nu mai trebuie tu să-ți bați capul cu „ce va fi după”. Căci „după”, nu mai e nimic; e cel mult viața de toate zilele, așa cum o știai încă dinainte de a viziona filmul. Te puteai lipsi de el.”
http://dyobodiu.wordpress.com/2016/10/12/pastila-cinematografica-ben-hur-2016
RoEvanghelica 