„În ultimele luni am auzit tot mai frecvente trimiteri în spațiul public la ceea ce a primit numele de „post-truth society“: o societate în care evidențele, argumentele factuale sunt trimise în derizoriu. Paradoxal, deși atunci când sunt întrebați majoritatea oamenilor îți vor spune cât de mult prețuiesc adevărul, argumentele, faptele și cât de mult disprețuiesc minciuna, atunci când intri pe terenul retoricii politice, lucrurile stau cu totul invers. Exagerări grosolane sau chiar minciuni sfruntate sunt acceptate senin, pe nemestecate, dacă rezonează emoțional cu frustrările, temerile sau convingerile ideologice ale publicului. […]
Minciunile nu sunt, desigur, o premieră în sfera politică. Însă, așa cum subliniază tot Jonathan Eyal, ele au fost utilizate în trecut, de regulă, doar pentru a acoperi episoade neplăcute ale protagoniștilor, în timp ce acum „minciunile nu mai sunt instrumente ocazionale ale arsenalului politic, ci au devenit parte integrantă a strategiei electorale“. Un exemplu e cea a lui Donald Trump. Acesta pictează un tablou dezastruos al unei Americi cu un șomaj ridicat, cu venituri salariale în scădere, în care violatorii și traficanții de droguri veniți din Mexic își fac de cap, o Americă păcălită de aliații din străinătate, cărora le oferă protecție militară pe gratis și le promite că el va fi „salvatorul“ providențial. Chiar și la o analiză sumară, toate aceste afirmații sunt complet false. În America, în ultima decadă, veniturile reale au crescut, șomajul este la jumătatea celui din Europa, iar dacă ne uităm pe cifre, de pildă, zecile de mii de militari staționați în Coreea de Sud și Japonia costă semnificativ mai puțin guvernul federal decât dacă aceștia ar rămâne în Statele Unite, datorită contribuției țărilor gazdă.”
http://revista22.ro/70256644/donald-trump-brexit-i-societatea-post-adevr.html
RoEvanghelica 